Generalul Sîrski avertizează că Rusia pregătește o ofensivă din Belarus, în timp ce armata ucraineană trece prin reforme structurale majore

Comandantul suprem al armatei ucrainene confirmă că planurile Moscovei prevăd extinderea liniei de front prin deschiderea unui nou flanc în Nord. Pentru a rezista presiunii, Kievul regândește din temelii contractele militare, mărește soldele și trece la organizarea trupelor pe corpuri de armată.

Oleksandr Sîrski, comandantul șef al armatei ucrainene/FOTO:X

Ucraina se pregătește pentru o nouă extindere dramatică a teatrului de operațiuni. Într-un interviu acordat publicației „Militarnîi”, Oleksandr Sîrski, comandantul suprem al Forțelor Armate ale Ucrainei (ZSU), a dezvăluit că serviciile de informații și Statul Major de la Kiev monitorizează acțiuni clare ale armatei ruse destinate pregătirii unei operațiuni ofensive de pe teritoriul Belarusului.

Această mișcare strategică a Kremlinului vine în contextul în care forțele ruse mențin deja o presiune uriașă pe direcțiile principale din est – Pokrovsk, Oceretîne, Oleksandrivka, Kosteantînivka, Lîman și, parțial, Kupiansk –, operând totodată diversiuni de intensitate redusă la frontiera de nord-est, în regiunile Harkov și Sumî.

„Știm că Statul Major rus calculează și pregătește activ operațiuni ofensive dinspre Nord. Acest lucru înseamnă că frontul se va mări din nou”, a avertizat generalul Sîrski.

Belarus, o amenințare permanentă sub umbrela nucleară

Avertismentul militarului de rang înalt de la Kiev confirmă declarațiile anterioare ale președintelui Volodimir Zelenski, care a acuzat Moscova că încearcă din răsputeri să tragă Minskul direct în vâltoarea războiului. Semnalele din teren devin tot mai îngrijorătoare: autoritățile belaruse au impus recent restricții severe de circulație în zonele forestiere din 19 districte, majoritatea situate la granița cu Ucraina, Polonia și Lituania. Fostul adjunct al Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), Viktor Iahun, a subliniat că aceste măsuri au o semnificație militară și politică evidentă, sugerând pregătiri logistice de amploare.

Mai mult, Minskul și Moscova au demarat exerciții militare comune axate pe utilizarea armelor nucleare tactice, simulând transportul, pregătirea și mutarea muniției speciale în zone de dispersie de pe întreg teritoriul belarus. În acest context, Pavlo Palisa, adjunctul șefului Biroului Prezidențial de la Kiev, a subliniat că Ucraina va trata Belarusul drept o amenințare directă atâta timp cât la Minsk va rezista regimul loial lui Vladimir Putin.

Soluția Sîrski pentru criza de efective: Contracte flexibile și salarii competitive

În fața riscului extinderii frontului, care măsoară deja peste 1.200 de kilometri, Kievul încearcă să rezolve una dintre cele mai spinoase probleme interne: uzura trupelor și refuzul multor mobilizați de a semna angajamente pe termen lung, din cauza temerii că acestea devin „fără termen” pe durata legii marțiale.

Generalul Sîrski a anunțat o reformă radicală a sistemului de recrutare bazat pe contract, ce urmează să fie implementată rapid:

-Contracte ultra-scurte (6–9 luni): Dedicate exclusiv militarilor cu experiență de luptă care fuseseră anterior demobilizați din motive medicale (urmare a unor contuzii sau răni), dar care, după reabilitare, doresc să revină în unități.

-Contracte intermediare (10 luni): Destinate militarilor activi care servesc în prezent în baza mobilizării și vor să treacă la statutul de contractual, beneficiind de facilități.

-Contracte pe termen lung (2 ani+): Create pentru voluntarii și recruții care intră acum în sistem.

Reforma vine la pachet și cu o restructurare financiară masivă. De la 1 iunie, solda minimă pentru funcțiile din spate (logistică, administrație) va fi fixată la 30.000 de grivne, în timp ce pentru unitățile din prima linie – în special brigăzile mecanizate, de asalt, aeropurtate și infanteria marină – sumele vor crește substanțial prin sporuri de combat stabilite direct de Statul Major.

Totuși, mecanismul ascunde nuanțe juridice și economice de finețe. Comandantul unui grup de recunoaștere, Denis Iaroslavski, a atras atenția că legislația trebuie să garanteze explicit că aceste contracte nu se vor prelungi automat prin decret militar, o capcană juridică ce i-a blocat în tranșee pe mulți dintre cei care au semnat acorduri în 2022-2023. De asemenea, statutul de contractual îi obligă pe micii antreprenori înrolați să renunțe la afaceri pentru a nu intra sub incidența legilor anticorupție, motiv pentru care mulți preferă regimul simplu al mobilizării, care le permite să își susțină financiar familiile în paralel.

Trecerea la Corpuri de Armată

Din punct de vedere strict tactic, armata ucraineană se află în plină metamorfoză strategică, trecând la a doua etapă a „reformei corpurilor de armată”. Planul, explicat de Sîrski, vizează eliminarea structurilor de comandă temporare și birocratice și înlocuirea lor cu comandamente permanente de corp de armată, capabile să organizeze operațiuni militare complexe de mare amploare.

Scopul final este ca fiecare corp de armată să aibă propriul „set standard” autonom: brigadă de artilerie proprie, regiment antiaerian, batalioane de recunoaștere, sprijin logistic și regimente specializate în sisteme de drone.

Deși majoritatea corpurilor sunt abia la începutul integrării (fiind completate în proporție de 40%-70%), Sîrski a evidențiat în mod deosebit Corpul 3 de Armată, comandat de generalul de brigadă Andrei Bilețki. Constituit în jurul nucleului dur al Brigăzii 3 de Asalt, acest corp este în prezent singurul din structura ZSU care luptă cu tot setul de brigăzi integrate în propria sa linie de responsabilitate, ținând un sector critic de aproximativ 150 de kilometri pe direcția Lîman.