Alegeri prezidenţiale Franţa. Confruntarea Emmanuel Macron - Marine Le Pen, între adevăr şi fals

Marin Le Pen şi Emmanuel Macron se vor confrunta pe 7 mai în turul doi al alegerilor prezidenţiale din Franţa

Dezbaterea dintre cele două tururi ale alegerilor prezidenţiale între Marine Le Pen şi Emmanuel Macron a fost plină de inexactităţi, contra-adevăruri şi lucruri imprecise, de la Brexit, pedepse, şomaj, ECU şi până la ”numerus clausus”, scrie AFP, care prezintă o verificare a faptelor (fact-checking).

BREXIT, EFECTE ECONOMICE ÎMPĂRŢITE

”Economia britanică nu s-a purtat niciodată aşa de bine de când britanicii au decis să-şi reia libertatea”, a dat asigurări Marine Le pen.

Este o declaraţie foarte exagerată, chiar dacă efectele Brexitului asupra economiei britanice au fost până în prezent mai puţin importante decât anticipa majoritatea economiştilor.

PIB-ul britanic a crescut cu 1,8% în 2016, mai mult decât al Franţei (1,1%). Iar FMI ţi-a revizuit recent în scădere previziunea cu privire la creşterea economică de peste canalul Mânecii în 2017 la 2% în loc de 1,5% anterior.

Ritmul creşterii economiei britanice rămâne însă inferior celui atins în trecut (2,3% în 2015, 2,6% în 2014 şi nivelului de peste 3% de la începutul anilor 2000).

SFR, ŞANTIERUL ATLANTICULUI, MACRON MINISTRU

Contrar a ceea ce spune Marine Le Pen, Emmanuel Macron nu a fost ministrul Economiei, ci secretar general adjunct la Elysée atunci când s-a hotărât ca SFR să fie vândut lui Patrick Drahi.

Emmanuel Macron a fost numit la Bercy pe 26 august 2014. Vânzarea SFR, pe atunci proprietatea Vivendi, către Numericable, proprietatea lui Patrick Drahi, a fost înregistrată cu aproape patru luni mai înainte, pe 5 aprilie 2014.

Într-o altă vânzare vizată de Le Pen, Macron nu era de asemenea ministru, atunci când grupul financiar italian Fincantieri a obţinut, pe 6 aprilie, unda verde a Guvernuli francez în vederea preluării sanţierelor navale Saint-Nazaire.

PEDEPSE, AMBII SE ÎNŞALĂ

Cei doi candidaţi au atribuit în mod fals, miercuri, legii ”Taubira” posibilitatea transformării unor pedepse cu închisoarea de mai puţin de doi ani.

Această posibilitate, faţă de un an anterior, a fost introdusă de legea ”Dati” din 2009, în mandatul lui Nicolas Sarkozy. Legea Taubira din 2014 a introdus constrângerea penală şi a eliminat pedepse minime.

MAI MULŢI ŞOMERI CA ÎN 1990, MAI PUŢIN ŞOMAJ

Emmanuel Macron a spus că existau ”mai mulţi şomeri” în anii '90 ca acum. Este fals, dacă se ţine cont de numărul şomerilor, dar este adevărat dacă se ţine cont de rata şomajului.

Numărul şomerilor este puţin mai mare acum decât la începutul anilor '90: 2,783 milioane la sfârşitul lui 2016 în metropolă, faţă de 2,622 milioane în al doilea trimestru din 1994.

Însă nivelul şomajului era mai mare la acea vreme: 10,4% în al doilea trimestru din 1994, faţă de 9,7% la sfârşitul lui 2016.

NU SE PUTEA PLĂTI CU ECU

Marine le Pen a dat asigurări că întrepinderile franceze puteau, în anii '90, să-şi plătească omologii europeni în ECU, strămoşul euro.

Este fals. ECU, creat în 1979 în cadrul Sistemului monetar european (SME), era un coş de monede destinat să stabilizeze nivelul între diverse monede europene. El nu a fost utilizat de actori privaţi în schimburi internaţionale.

NUMERUS CLAUSUS

Contrar a ceea ce spune Le Pen, Guvernul actual a ridicat numerus clausus - care determină numărul de studenţi care acced la al doilea an de studii de medicină - în timpul mandatului.

În 2016, 131 de locuri suplimentare au fost înfiinţate în zece regiuni în care medicii sunt insuficienţi, iar în 2017 478 de locuri suplimentare în 22 de facultăţi.

EN MARCHE! A ÎNDEPĂRTAT REPREZENTANŢI INCOMOZI

Marine Le Pen i-a reproşat lui Emmanuel Macron că are drept consilier pentru sănătate un lobbyst de la laboratorul farmaceutic Servier. Acesta, Jean-Jacques Mourad, a demisionat în martie din echipă, în urma dezvăluirii unui posibil conflict de interese.

Le Pen şi-a reiterat de asemenea atacurile la adresa lui Mohamed Saou, un referent EM! în Val d'Oise. Acesta, suspectat de legături cu islamismul, a fost îndepărtat din funcţie.

ATACATORUL DE PE CHAMPS-ELYSEE 

Karim Cheurfi, care a ucis un polişist pe Champs-Elysées, pe 20 aprilie, nu era sub control judiciar şi nu-şi încălca obligaţiile de un an şi jumătate, aşa cum a spus Le Pen.

El se afla într-un regim de punere sub probă pentru un furt agravat comis în octombrie 2013. Condamnat la patru ani de închisoare, dintre care doi cu suspendare, el a fost eliberat pe 14 octombrie 2015. El s-a dus de la jumătatea lui ianuarie şi până la jumătatea lui februarie 2017 în Algeria, fără să avertizeze justiţia, cum ar fi trebuit să facă. A fost chemat la ordine, însă suspendarea nu i-a fost revocată.

De asemenea, Parchetul Parisului a deschis pe 9 martie o anchetă pentru o întreprindere teroristă individuală împotriva lui.