Alegeri legislative federale în Germania. Care sunt partidele care au şanse să intre în Bundestag

Aproximativ 61,5 milioane de germani sunt aşteptaţi astăzi la urne pentru a alege noul Parlament (Bundestag), care urmează apoi să aleagă noul cancelar. Urnele sunt deschise în intervalul 8.00 (9.00, ora României) - 18.00 (19.00, ora României). Iar imediat după închiderea lor sunt aşteptate primele exit-poll-uri.

Au fost puse la punct aproximativ 73.500 de secţii de votare, notează Politico, adăugând că peste 600.000 de voluntari s-au înscris pentru a ajuta la numărarea voturilor. 

După ce deputaţii îşi vor prelua mandatul, aceştia vor alege noul cancelar federal. Există şanse foarte mari ca şefa conservatorilor, Angela Merkel, aflată de 12 ani în fruntea Guvernului de la Berlin, să obţină un nou mandat. 

Dar cum blocul conservator care o susţine nu beneficiază decât de un pic peste o treime din intenţiile de vot, se va impune formarea unei coaliţii de guvernare, o misiune ce s-ar putea dovedi dificilă.

Sondajele de opinie arată că anul acesta şase partide au şanse să intre în Bundestag, cu două mai mult faţă de 2013, ceea ce ar putea complica într-o anumită măsură calculele electorale, întrucât este puţin probabil să se poată forma o coaliţie între unul dintre cele două mari partide (CDU/CSU, respectiv SPD) şi un partid mai mic.

Uniunea Creştin Democrată (CDU) / Uniunea Creştin Socială (CSU)

Blocul conservator care o susţine pe Angela Merkel, alcătuit din formaţiunea condusă de actualul cancelar - Uniunea Creştin-Democrată (CDU) - şi aliata sa bavareză - Uniunea Creştin-Socială (CSU) -, este cotat cu 34-36% din voturi (34%, potrivit sondajului INSA, 35%, potrivit sondajului Emnid, respectiv 36%, potrivit sondajului Forsa - sondaje din data de 22 septembrie).

Votanţii conservatorilor sunt în special persoane cu vârste de peste 60 de ani, care merg la biserică şi trăiesc în zone rurale (mai ales in sud), însă CDU are destul de mulţi adepţi şi în rândul celor care au mici afaceri, notează Deutsche Welle.

La alegerile din septembrie 2013, rezultatul obţinut de CDU/CSU a fost de 41,5% (311 dintre cele 630 de mandate).

Panou electoral cu Angela Merkel Foto: EPA

Partidul Social Democrat (SPD)

Social democraţii conduşi de Martin Schulz se plasează în sondaje pe poziţia a doua, la o distanţă de circa 13% faţă de CDU/CSU - (21%, potrivit sondajului INSA, 22%, potrivit sondajului Emnid, respectiv 22%, potrivit sondajului Forsa – sondaje din data de 22 septembrie).

SPD-ul, cel mai vechi partid din Germania, a fost în mod tradiţional o formaţiune politică a clasei muncitoare şi a sindicatelor, iar fieful său electoral rămâne în zonele industriale intens populate, în special în Renania de Nord-Wesfalia, dar şi în Hessa şi Saxonia Inferioară.

La alegerile din septembrie 2013, rezultatul obţinut de SPD a fost de 25,7% (193 dintre cele 630 de mandate).

Panou electoral ce-l prezintă pe Martin Schulz Foto: EPA

Stânga (Die Linke)

Stânga radicală, ai cărei candidaţi de top sunt Sahra Wagenknecht şi Dietmar Bartsch, beneficiază în sondaje de 9,5-11% din opţiuni (11%, potrivit sondajului INSA, 10%, potrivit sondajului Emnid, respectiv 9,5%, potrivit sondajului Forsa - sondaje din data de 22 septembrie).

Die Linke are fieful electoral în fosta Germanie de Est, votanţii săi fiind în special foşti comunişti care au sprijinit fosta Republică Democrată Germană (RDG), iar în vest are simpatizanţi din rândul tinerilor care se declară nemulţumiţi de partidele tradiţionale.

La alegerile din septembrie 2013, rezultatul obţinut de Die Linke a fost de 8,6% (64 dintre cele 630 de mandate).

Sahra Wagenknecht Foto: EPA

Verzii (Bündnis 90/Die Grünen)

Verzii, care îi au drept candidaţi de top pe Cem Özdemir şi Katrin Göring-Eckardt, sunt cotaţi în sondaje cu 7-8% din intenţiile de vot (8%, potrivit sondajului INSA, 8%, potrivit sondajului Emnid, respectiv 7%, potrivit sondajului Forsa - sondaje din data de 22 septembrie).

Ecologiştii se bazează pe un electorat educat, în special din mediul urban, având fiefuri electorale în special în oraşe mari din vestul Germaniei, care găzduiesc universităţi. 

La alegerile din septembrie 2013, rezultatul obţinut de Verzi a fost de 8,4% (63 dintre cele 630 de mandate).

Cem Özdemir Foto: EPA

Alternativa pentru Germania (AfD)

Formaţiune de extremă-dreapta, împotriva migraţiei, AfD-ul, care mizează pe Alice Weidel şi Alexander Gauland, are şanse reale să intre în Bundestag pe fondul crizei migraţiei şi a controverselor stârnite de politica „uşilor deschise“ promovată de cancelarul Angela Merkel faţă de refugiaţi. Potrivit sondajelor de opinie, nu este exclus ca Alternativa pentru Germania să devină a treia forţă din Parlamentul Germaniei (13%, potrivit sondajului INSA, 11%, potrivit sondajului Emnid, respectiv 11%, potrivit sondajului Forsa - sondaje din data de 22 septembrie).

AfD are votanţi în special din rândul electoratului puţin educat, cu venituri scăzute, însă a reuşit să mobilizeze şi o anumită parte a electoratului care obişnuia să nu voteze.

La alegerile din septembrie 2013, AfD, înfiinţat cu numai cinci luni înainte de legislativele de acum patru ani şi poziţionat ca eurosceptic, a obţinut 4,7% - un scor sub pragul electoral de 5% necesar pentru a intra în Bundestag. Dacă va intra în Parlamentul Germaniei, AfD-ul va deveni primul partid de extremă-dreapta care reuşeşte să facă acest lucru după cel de-Al Doilea Război Mondial.

Alice Weidel Foto: EPA

Partidul Liber Democrat (FDP)

Partidul Liber Democrat, condus de Christian Lindner, are şi el şanse să intre în Bundestag, fiind cotat cu circa 9% din intenţiile de vot (9%, potrivit sondajului INSA, 9%, potrivit sondajului Emnid, respectiv 9,5%, potrivit sondajului Forsa - sondaje din data de 22 septembrie).

Cu un electorat format în special din liber-întreprinzători, oameni de afaceri şi avocaţi, această formaţiune ar putea juca un rol important în formarea unei coaliţii du guvernare.

La alegerile din septembrie 2013, FDP nu a reuşit să intre în Parlament, obţinând numai 4,8% din sufragii. 

Christian Lindner Foto: EPA