Alegeri în Polonia: Conservatorii de la Lege şi Justiţie se întorc la putere după opt ani, potrivit exit poll-urilor

Postere electorale FOTO AP

Potrivit exit-poll-urilor publicate după închiderea urnelor, după opt ani de conducere a centrului dreapta, partidul conservator Lege şi Justiţie (PiS) se va reîntoarce la putere. Polonia a ales duminică reprezentanţii camerei inferioare a Parlamentului – Sejm, şi ai Senatului.

UPDATE 22.15 Exit poll-urile de la închiderea urnelor arată câştigător partidul Lege şi Justiţie al lui Jaroslaw Kaczynski, care a înregistrat 39% din voturi, în vreme ce Platforma Civică, care a condus Polonia în ultimii opt ani a câştigat doar 23% din voturi, anunţă Reuters.

Premierul polonez Ewa Kopacz a recunoscut, duminică seara, înfrângerea Platformei Civice.

În cazul în care rezultatele exit-poll-urilor vor fi confirmate după numărarea voturilor, Lege şi Justiţie ar urma să obţină 242 din cele 460 de mandate ale camerei inferioare, asigurându-i majoritatea parlamentară.

Rezultatele ar oferi Platformei Civice doar 133 de mandate, iar în Parlament ar urma să intre alte trei grupări: Mişcarea lui Kukiz, Polonia Modernă şi Partidul Ţărănesc.

UPDATE 13.52 Incendiu la o secţie de votare în alegerile parlamentare din Polonia

Un incendiu a izbucnit la o secţie de votare în alegerile parlamentare din Polonia, iar oficialii au fost nevoiţi să se mute într-o şcoală din apropiere, relatează AP în pagina electronică.

Wojciech Hermelinski, şeful Comisiei Electorale Centrale a anunţat că incendiul a izbucnit duminică dimineaţa, la Biskupin, în apropiere de oraşul Bydgoszcz (nord), după ce doar şase persoane votaseră, într-o clădire mică de lemn.

Nicio persoană nu a fost rănită, iar oficialii au putut să salveze toate documentele, a precizat el.

Urnele pentru alegerile din Polonia s-au deschis la ora locală 7.00 (8.00, ora României) şi se închid la ora locală 21.00 (22.00, ora României). Rezultatele finale nu sunt aşteptate până luni şi vor fi publicate pe website-ul Comisiei Electorale Naţionale, însă imediat după închiderea urnelor vor fi publicate exit-poll-uri.

Modul în care vor vota polonezii va avea repercusiuni şi în afara ţării, de la rolul în criza refugiaţilor din Europa, până chiar la şansele de renegociere a condiţiilor UE ale lui David Cameron, notează „The Guardian“.

Polonia a fost singurul stat al UE care a evitat recesiunea şi rămâne, în continuare, economia cu una dintre cele mai rapide rate de creştere. Însă, dacă sondajele au dreptate, ţara ar putea vedea prima schimbare de Guvern din ultimii opt ani, cu o înclinaţie clară pentru partidul de dreapta Lege şi Justiţie (PiS).

Cei 460 de membri ai Sejm, camera inferioară a Parlamentului, sunt aleşi prin reprezentare proporţională în 41 de circumscripţii. Partidele politice au nevoie să treacă pragul de 5% pentru a intra în Parlament, în vreme ce pragul pentru coaliţii este de 8%. Nu există niciun prag pentru minorităţi.

Cei 100 de membri ai Senatului sunt aleşi folosind sistemul pluralitar (cele mai multe voturi câştigă, spre deosebire de sistemul majoritar în care câştigă candidatul cu 50% + 1 din voturi).

Principalele partide politice aflate în cursă

– un partid de centru-dreapta condus de actualul premier Ewa Kopacz. Ea a devenit al doilea premier femeie al Poloniei atunci când a preluat funcţia anul trecut de la Donald Tusk care a fost numit preşedinte al Consiliului European. PO a fost principalul partid de guvernământ din 2007.

– un partid de dreapta înfiinţat în 2001 de gemenii Kaczynski, Lech şi Jaroslaw, care au fost preşedintele şi respectiv prim-ministrul Poloniei. Lech a murit într-un accident de avion, în 2010, iar Jaroslaw este acum preşedintele partidului.

Candidatul PiS pentru postul de premier în cadrul acestor alegeri este Beata Szydlo. Ea este membru al Parlamentului încă din 2005. Andrzej Duda, din PiS, a câştigat alegerile prezidenţiale din Polonia mai devreme în acest an.

PiS este membru al Alianţei Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni, un grup europarlamentar care îi include şi pe conservatorii britanici.

– un partid de centru-dreapta, acum partener junior al coaliţiei de guvernământ condusă de PO. PSL şi Platforma Civică sunt membri ai Partidului Poporului European, cel mai mare din Parlamentul european.

– o alianţă electorală de centru-stânga care a fost formată în iulie de Alianţa Democrată de Stânga (SLD) şi de grupări mai mici, printre care Mişcarea Ta (fondată de un fost membru PO), Partidul Socialist şi ecologiştii.

) – un partid de dreapta eurosceptic. Membri săi din Parlamentul European se grupează cu democraţii suedezi şi cu partidul Independenţei din Marea Britanie (UKIP).

– o mişcare anti-sistem condusă de cântăreţul Pawel Kukiz. El a câştigat 21% din voturi în cadrul alegerilor prezidenţiale de anul acesta, clasându-se pe locul trei.

– un partid de centru liberal fondat în mai de fostul economist al Băncii Mondiale, Ryszard Petru.

Partia Razem – un partid social-democrat fondat anul acesta. Acest partid a înregistrat valori sub prag în cadrul sondajelor, dar liderul său, Adrian Zandberg, a fost considerat de mulţi editorialişti drept câştigătorul celei mai recente dezbateri televizate.

Ce spun sondajele din Polonia

De la ultimele alegeri, opinia publică din Polonia s-a schimbat, favorizând dreapta. În noiembrie 2014, Lege şi Justiţie a învins la mustaţă Platforma Civică într-un concurs electoral naţional, pentru prima dată în 10 ani. Apoi, un candidat PiS a câştigat alegerile prezidenţiale în mai, iar partidul intră în alegerile de duminică cu un avans lejer în sondaje.

Totuşi, niciun partid din Polonia post-comunistă nu a câştigat majoritatea. Şi dacă PiS nu reuşeşte să obţină cele 231 de locuri de care are nevoie pentru o majoritate, se poate lupta să formeze o coaliţie, iar o coaliţie condusă de PO formată din „oricine este împotriva PiS“ se poate strecura.

Următorul premier va fi mai mult ca sigur o femeie

Foarte multe depind de care partide reuşesc să treacă de pragul de care e nevoie pentru a intra în Parlament.

Însă, oricine va forma noul guvern, este aproape sigur că următorul premier al Poloniei va fi o femeie. Numărul femeilor din Sejm a crescut cu peste 80% în ultimii 20 de ani, la 111. În ciuda acestei creşteri, totuşi, doar unul din patru membri ai Parlamentului este femeie.

Prezenţa la vot în Polonia este mică

În Polonia, prezenţa la vot tinde să fie mică. Există 30,7 milioane de votanţi în Polonia, reprezentând cel de-al şaselea mare electorat din Uniunea Europeană. Totuşi, când vine vorba despre vot, prezenţa în Polonia este printre cele mai scăzute din Europa.

La alegerile parlamentare de anul trecut, prezenţa la vot a fost de 23,8%. Doar în Slovacia (13%) şi în Cehia (18,2%) s-a înregistrat o prezenţă mai mică. În 2011, la alegerile parlamentare, prezenţa la vor a fost de 48,9%, şi doar în două dintre cele şapte sesiuni de vot care s-au ţinut din 1991 încoace s-a înregistrat peste 50% de votanţi.