Ajutor de la Papa Leon pentru Ucraina: generatoare, medicamente și un apel reînnoit pentru pace
0Papa Leon al XIV-lea a trimis în Ucraina 80 de generatoare electrice și mii de materiale medicale, într-un nou gest de sprijin pentru populația civilă afectată de iarna aspră și de atacurile continue asupra infrastructurii energetice, a anunțat Vaticanul pe 9 februarie.

Ajutorul a fost organizat ca răspuns la apelurile episcopilor catolici din Ucraina, care au avertizat asupra dificultăților tot mai mari provocate de loviturile rusești asupra rețelelor de energie și de temperaturile ce au coborât mult sub zero grade în întreaga țară.
Trei camioane încărcate cu generatoare și materiale medicale au plecat de la Basilica Sfânta Sofia din Roma și au ajuns deja la Fastiv și Kyiv, zone puternic afectate de atacurile recente. Pe lângă echipamentele electrice, transportul a inclus antibiotice, antiinflamatoare, suplimente alimentare și melatonină — un produs despre care oficialii Vaticanului spun că este tot mai solicitat, pe fondul stresului cronic și al tulburărilor de somn cu care se confruntă ucrainenii.
Vaticanul a anunțat că pregătește un nou transport de medicamente și alimente, care va fi distribuit prin rețelele parohiale din întreaga Ucraină.
De la începutul pontificatului său, anul trecut, Papa Leon al XIV-lea a cerut constant „o pace dreaptă și durabilă” în Ucraina și s-a oferit să găzduiască eventuale negocieri între Kiev și Moscova la Vatican. Președintele Volodimir Zelenski și-a exprimat sprijinul pentru o astfel de inițiativă, în timp ce oficialii ruși au respins până acum propunerea.
Înainte de a deveni papă, Leon al XIV-lea a condamnat invazia rusă la scară largă a Ucrainei, în perioada în care era episcop de Chiclayo, în Peru.
Între timp, atacurile rusești continuă să lase orașe întregi fără încălzire și electricitate. La Kyiv, medicii avertizează că efectele asupra sănătății populației se acumulează.
Din decembrie, Rusia a lansat mai multe valuri de atacuri asupra centralelor electrice și a infrastructurii de încălzire. Pe 9 ianuarie, aproximativ 6.000 de clădiri rezidențiale au rămas fără căldură. Alte lovituri, pe 20 și 24 ianuarie, au afectat din nou mii de locuințe. Cel mai recent atac, din 3 februarie, a lăsat peste 1.100 de blocuri fără încălzire, în condițiile în care temperaturile exterioare au coborât până la -25°C. Două centrale termice au fost nevoite să-și suspende activitatea, potrivit directorului Ukrenergo, Vitalii Zaicenko.
Impactul ascuns asupra sănătății
„Nu ne îmbolnăvim pentru că ne este frig, ci din cauza virusurilor și bacteriilor. Însă frigul prelungit creează condițiile pentru boală”, explică Hanna Serova, medic generalist în cadrul rețelei medicale Dobrobut din Kiev.
Expunerea îndelungată la temperaturi scăzute forțează organismul să consume energie pentru menținerea temperaturii interne, reducând capacitatea de a lupta cu infecțiile. Lipsa somnului — frecventă atunci când oamenii dorm în frig sau se tem de penele de curent — slăbește și mai mult sistemul imunitar. La toate acestea se adaugă stresul constant.
„Este și un impact psihologic. Vorbim despre stres, tulburări de somn, scăderea capacității de concentrare și a memoriei”, spune medicul.
Diferența esențială, explică Serova, este între expunerea acută și cea cronică. O noapte rece poate fi suportată. Săptămâni întregi fără încălzire stabilă, cu pene de curent și temperaturi negative, duc la o uzură progresivă a organismului.
În această iarnă, medicii observă o creștere semnificativă a cazurilor de infecții respiratorii acute și gripă, inclusiv în rândul persoanelor vaccinate. „Nu îmi amintesc să fi văzut atât de mulți pacienți vaccinați care să facă gripă”, spune Serova.
Potrivit Centrului pentru Sănătate Publică din Ucraina, la finalul lunii ianuarie s-au înregistrat 410,6 cazuri de infecții respiratorii la 100.000 de persoane, o creștere de 10,6% față de săptămâna precedentă. Virusurile gripale circulă în 19 regiuni și în Kiev.
Pentru persoanele cu boli cronice, efectele sunt adesea mai grave. Frigul agravează afecțiunile cardiovasculare și pulmonare, mai ales în rândul vârstnicilor. Penele de curent pot întrerupe tratamente esențiale, atunci când dispozitive precum nebulizatoarele sau concentratoarele de oxigen nu mai pot fi alimentate.
Medicul atrage atenția și asupra creșterii cazurilor de toxiinfecții alimentare, pe fondul întreruperilor de curent care afectează refrigerarea. Lipsa apei curente, în unele perioade, îngreunează menținerea igienei de bază și crește riscul de infecții.
Cele mai vulnerabile categorii rămân femeile însărcinate, copiii, vârstnicii, persoanele cu dizabilități și cei cu boli cronice.
În săptămâna 26 ianuarie – 1 februarie, autoritățile au raportat șase decese asociate gripei și un deces cauzat de pneumonie provocată de adenovirus.
„Nu sunt efecte care să pară dramatice de la o zi la alta”, spune Serova. „Dar ele se adună, pe măsură ce penele de curent și frigul continuă.”























































