Adevărul Live/ Generalul Decebal Ilina: „Faptul că nu există o ameninţare militară la adresa României nu înseamnă că nu există altă ameninţare”

Generalul în rezervă Decebal Ilina, fost şet al Direcţiei de Informaţii Militare şi al Direcţiei de Contraspionaj militar, a explicat la Adevărul Live că România, din poziţia de avanpost al UE în faţa Rusiei, trebuie să arate multă prudenţă în declaraţiile faţă de criza din Ucraina.

Ce se întâmplă acum în Ucraina? Cu ce tip de conflict avem acum de-a face şi care sunt consecinţele pe termen mediu şi lung pentru întreaga regiune? Există într-adevăr riscul să asistăm la o escaladare majoră în care forţele ruse să se confrunte direct cu cele ale NATO? 

În emisiunea Adevărul Live,  Cristian Unteanu, corespondentul „Adevărul” la Bruxelles, l-a avut invitat pe generalul  de armată (r) Decebal Ilina, fost şet al Direcţiei de Informaţii Militare şi al Direcţiei de Contraspionaj militar, secretar de stat pentru industria de apărare în Ministerul Industriei şi Resurselor.

Principalele declaraţii

Decebal Ilina: România trebuie să urmărească cu multă atenţie şi multă acurateţe evoluţia evenimentelor din Ucraina şi să aibă multă prudenţă în declaraţiile publice, să nu irite Federaţia Rusă mai mult decât este nevoie. 

Mai ales că, ne place sau nu, România este un avanpost al Uniunii Europene şi al latinităţii în faţa Rusiei. Din păcate, am remarcat un răspuns deseori deficitar din partea României. Mai ales acum, într-o perioadă în care statele pot fi înfrânte nu în războaie aprinse, ci la burse. Nu e nevoie să ai soldaţi sovietici la graniţe pentru a te considera ameninţat. Aşa că este foarte important să nu alimentăm acest război al declaraţiilor. 

Nimeni n-are interesul să deterioreze şi mai mult relaţia dintre Rusia şi celalte state din UE. Războaiele niciodată nu rezolvă conflictele, ci lasă în urmă durere şi dorinţă de răzbunare. Ruşii ştiu asta. Declaraţii de genul că ne paşte un război, făcute de politicieni, nu de oameni simpli, sunt foarte periculoase. Din punctul meu de vedere, nu există o ameninţare din partea Federaţiei Ruse pentru România. Mă refer la o ameninţare de război, nu la nivel de informaţii. 

Faptul că nu există o ameninţare militară la adresa României nu înseamnă că nu există un altfel fel de ameninţare. 

Cristian Unteanu: Cu toate acestea, vă reamintesc dictonul: Si vis pacem, para bellum. Vedem desfăşurări impresionante de forţe de ambele părţi. O fac doar pentru a impresiona, pentru a descuraja cealaltă parte?

Decebal Ilina: Da, mai ales ca element de descurajare, de intimidare. E greu de crezut că vor trece de linia roşie şi Rusia va intra într-un război direct cu NATO. Fiecare parte trebuie să menajeze poţizia celeilalte părţi. 

Cristian Unteanu: La Bruxelles şi în NATO s-a vorbit mulţi ani despre nevoia de a menaja sensibilitatea Rusiei. Acea formulă în care se sperase că va aduce un echilibru. Tot menajând sensibilitatea Rusiei, s-a creat un sentiment de impunitate absolută. Anexarea Crimeei, încălcarea acordurilor de la Helsinki, crearea unei stări de criză. Credeţi că Putin are vreo dorinţă de a menaja sensibilitatea Vestului? Sau nu-i pasă?

Decebal Ilinia: Eu cred că-i pasă, mai ales că Rusia are mult de suferit de pe urma sancţiunilor impuse de Vest. Să nu uităm de faptul că Rusia trăieşte din exportul de resurse naturale. Nu mai este de departe o putere economică. Rusia are nevoie de comunitatea internaţională, iar de aceea Rusiei îi pasă. Eu cred că sancţiunile impuse asupra Rusiei vor avea efecte chiar mai devreme decât ne aşteptăm. 

Cristian Unteanu: Ce relevanţă are faptul că exporturile Rusiei depind de livrările de energie şi nu produse cu valoare adăugată?

Decebal Ilina: Una majoră. Bugetul Rusiei este centrat pe exportul de produse energetice. Sigur că pentru Rusia este un element de mare presiune, se diminuează încasările din resurse energetice şi nu pot fi compensate prin export de tehnologie sau de produse prelucrate, pentru că ruşii nu exportă aşa ceva. 

Despre Republica Moldova

Decebal Ilina: Toată lumea spune că urmează Transnistria dar, de 20 de ani, Transnistria nu mai este pământ al Rpeublicii Moldova.

Nu cred că există riscul unui asemenea gen de conflict precum cel din Ucraina. Populaţia rusofonă, care va vota în toamnă, vor vota comuniştii, care nu vor fi de acord cu demersurile pentru apropierea Moldovei de UE. Dar alt gen de risc nu cred că există pentru Republica Moldova. 

Însă problemele economice sunt cele mai importante. Ruşii pun tot felul de embargouri, pe fructe, pe vin, pe legume, iar UE nu poate absorbi aceste produse. În plus, UE are standarde stricte ale calităţii, nu se compară cu nivelul pe care-l acceptau ruşii. Asta va cauza dificultăţi majore producătorilor ruşi.