Exclusiv Ce ar trebui să facă România în cazul tarifelor impuse de Donald Trump: cinci măsuri propuse de un vicepreședinte al PE

Finalul săptămânii aduce negocieri cruciale între șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele american, Donald Trump, cu privire la un acord pe tarifele vamale SUA-UE. În cazul în care nu se ajunge la consens, România ar trebui să ia cel puțin cinci măsuri, susține Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European.

Discuțiile sunt purtate în Scoția FOTO Profimedia

Ursula von der Leyen și Donald Trump negociază încheierea unui acord înainte de 1 august, dată la care ar urma să intre în vigoare tarife de 30% la exporturile UE către SUA. Blocul european vrea să răspundă cu un pachet de măsuri de retorsiune asupra unor mărfuri americane, în valoare de 93 de miliarde de euro, dacă nu se va ajunge la o înțelegere benefică pentru ambele tabere. Despre acordul cu UE, Trump afirma înaintea întâlnirii că șansele sunt "50%-50% sau mai mici”.

Vicepreședintele Parlamentului European, semnal pentru România

Discuțiile privesc în special stabilirea tarifului unic de 15%, UE insistând cu privire la blocarea oricăror alte tarife sectoriale impuse de SUA, explică vicepreședintele Parlamentului European Victor Negrescu, care a condus delegația Parlamentului European la Washington de zilele acestea. În acest context, europarlamentarul a atras atenția că România ar trebui să se implice și să fie mai activă în discuțiile care privesc relațiile transatlantice.

Victor Negrescu explică pentru „Adevărul” că România trebuie în primul rând să aibă o strategie: „Eu nu am cunoștință despre existența unei strategii, cum gestionăm scenariul A, scenariul B. În al doilea rând, trebuie să existe un dialog direct cu președinta von der Leyen și cu comisarul Sevcovic pe acest subiect (n. r. – comisarul european pentru relații interinstituționale, Maros Sevcovic). Din ce înțeleg, din nou, în comunicarea publică, nu s-a comunicat existența unui astfel de dialog. Al treilea lucru, ar trebui să existe un dialog pe zona de comerț. Fie că vorbim de mediul de afaceri, fie că vorbim de instituțiile publice americane, să se comunice o poziție a României. 

Nu în ultimul rând, cred că ar trebui să existe o strategie pentru companiile românești, adică o evaluare clară, care ar fi companiile afectate, cum ar fi economia românească afectată de această situație, cum putem identifica noi piețe, cum putem să pregătim astfel de situații mult mai bine. Și, ca ultim element complementar cu acesta, să fim capabilli să realocăm din fondurile europene disponibile sau să cerem ca o parte din fondurile europene să meargă către zona aceasta de compensare a unui eventual impact. 

După modelul Brexit, când Marea Britanie a ieșit în Uniunea Europeană, s-a creat un mecanism de sprijin pentru statele membre. România a beneficiat de el. Nu l-a folosit în integralitate, dar a existat. Un astfel de instrument ar putea să fie creat și în chestiunea aceasta, dacă vom ajunge la această situație, dar cel mai simplu este să flexibilizăm cât să folosim din fondurile necheltuite, fondurile europene necheltuite pentru a compensa un eventual impact. Deci, iată, cinci măsuri pe care le-am putea lua, le-am putea face, în așa fel încât România să fie relevantă, dar mai ales pregătită”.

Strategia SUA și UE

La rândul său, economistul român Adrian Negrescu cataloghează măsurile anunțate de Donald Trump drept "un fel de poker fiscal în care fiecare dintre actorii Donald Trump și Uniunea Europeană încearcă să-și ascundă cărțile pentru miza finală”.

În ceea ce privește strategia celor două părți, economistul arată că: „Donald Trump tot timpul a venit cu mize foarte mare, a folosit foarte mult în acest poker fiscal în relație cu toți partenerii, cu toți jucătorii de la masă, încercând să blufeze și să dea senzația că este deținătorul celor mai bune cărți în materie fiscală. De prea multe ori s-a dovedit că juca, din păcate, la bluff, da? Adică era doar o simplă strategie de marketing fiscal, ca să zic așa, și, în realitate, nu avea nimic pe care să se bazeze în materie de politică fiscală. Donald Trump e un showman care încearcă tot timpul să obțină maximum din toate negocierile și, din această perspectivă, cam toate țările din lume l-au citit”.

În același timp, „marele avantaj al Comisiei Europenei e faptul că lucrează cu cifre, cu date, cu proiecte concrete și nu se bazează doar pe inspirația unui anumit tip de lider. Ursula von der Leyen nu este un lider de tip de Donald Trump, nu este un gambler în materie de politici economice. Ea se bazează pe date, pe cifre, pe efecte, pe studii de caz, și, din această perspectivă, s-ar părea că Donald Trump să fie pus cu botul pe labe”.