Exclusiv De ce Polonia conduce în NATO, iar România nu? Trei generali explică strategia pentru rezolvarea „deficitului de ambiție” militară
0Polonia conduce, prin rotație cu Germania, Comandamentul NATO care supraveghează teritoriul polonez și țările baltice, în timp ce securitatea la Marea Neagră e coordonată de Italia. Trei generali cu experiență în NATO explică de ce România e lipsită de ambiție într-o perioadă de schimbări istorice.
Conducerea comandamentului Forțelor Întrunite (JFC) de la Napoli, structură NATO orientată strategic către flancul sudic și sud-estic al Alianței și care asigură securitatea la Marea Neagră și Marea Mediterană va fi preluată de un general italian, ștafeta fiind predată de un general american.
Fostul general NATO Dorin Toma este îngrijorat de faptul că un general italian va avea tendința să se concentreze mai mult asupra situației din Mediterană, comparativ cu unul american, care ar păstra focusul pe Rusia în Marea Neagră.
Toma face o comparația cu Comandamentul Forțelor Întrunite din Brunssum, Olanda, care supraveghează teritoriul Poloniei și al statelor baltice: „În urma negocierilor, Polonia și Germania vor asigura, prin rotație, funcția de comandant al acestui comandament, o poziție strategică extrem de importantă. Faptul că Polonia și Germania vor asigura prin rotație conducerea este o victorie diplomatică majoră pentru Varșovia. Aceasta garantează că planurile regionale sunt elaborate, testate și actualizate de lideri care au un interes național direct ca aceste planuri să funcționeze. Rezultatul constă într-o coeziune sporită și un răspuns mult mai rapid în cazul unei crize”.
În schimb, securitatea Mării Negre va fi coordonată de un comandant italian care, spune generalul Toma, „probabil, va acorda o atenție sporită flancului sudic (Marea Mediterană). Italia are interese strategice vitale în «Sudul extins», fapt ce poate dilua atenția acordată regiunii Mării Negre. Fără ocuparea unei funcții importante la nivelul acestui comandament, pot apărea riscuri privind viabilitatea planurilor sau prioritizarea resurselor pentru România. Un lider militar italian ar putea prioritiza instabilitatea din Nordul Africii și migrația, în timp ce un lider american la Napoli ar menține focusul pe contracararea Rusiei în Marea Neagră și Mediterana Orientală.”
Faptul că un general polonez cu patru stele va comanda Comandamentul Forțelor Întrunite (JFC) din Brunssum al NATO, o premieră istorică, „este considerată un succes major în consolidarea poziției Poloniei în cadrul NATO și începutul unei integrări mai profunde la cel mai înalt nivel decizional militar. Ministerul Polonez al Apărării a subliniat că poziția a fost negociată activ, fiind rezultatul credibilității țării și al contribuției sale reale la securitatea Alianței”, spune Toma.
Este un nou exemplu în care se vede lipsa de ambiție a României în ceea ce privește situația geopolitică din Europa, sunt de părere experții. De ce Polonia poate să-și asume un astfel de post de conducere la vârful NATO și România nu? De ce nu ar putea România să intre la rotativă cu Italia în ceea ce privește comandamentul din Napoli? Sunt întrebări la care răspundem cu ajutorul unor generali cu experiență NATO, Dorin Toma, Dan Grecu și Virgil Bălăceanu.
Toma: „Ar trebui să aspirăm la ocuparea funcției de șef de stat major al acestui comandament”
Generalul Toma explică de ce a insistat Polonia pentru ocuparea postului de șef al Comandamentului din Brunssum: „Varșovia a justificat acest demers prin faptul că astfel se garantează că planurile regionale pentru Polonia și țările baltice sunt elaborate, testate și actualizate de lideri care au un interes național direct ca aceste mecanisme să fie funcționale. În structurile multinaționale, deși procedurile sunt standardizate, viziunea strategică, prioritizarea resurselor și „simțul urgenței” sunt profund influențate de conducerea militară”.
Generalul susține că România trebuie să echilibreze deficitul de reprezentare la nivelul Comandamentului din Napoli cu ocuparea funcției de șef de stat major al acestui comandament.
„Putem înțelege că nivelul de ambiție politic și militar al României, cel puțin în prezent, nu permite negocierea unei astfel de poziții militare în NATO (comandant al Comandamentului Forței Întrunite Napoli). Totuși, consider că ar trebui să aspirăm la ocuparea funcției de șef de stat major al acestui comandament (poziție de 3 stele), deținută în prezent de Italia. Astfel, s-ar crea un echilibru, la nivel decizional, între flancul sud-estic al NATO (inclusiv teritoriul României) și flancul sudic (zona Mării Mediterane). În contextul în care Polonia și-a asigurat deja relevanța militară în Europa Centrală, absența României de la vârful decizional militar în Europa de Sud-Est generează un deficit de reprezentare.”
Grecu explică de ce Polonia a obținut șefia comandamentului din Brunssum. „Ei vor să facă 1.000 de tancuri. Noi cumpărăm 54”
Generalul (r) Dan Grecu, ofițer care a avut misiuni în Afganistan, Irak, Eritreea și Etiopia și a fost decorat pe rând de Statele Unite ale Americii, ONU și NATO, actual președinte al Asociației Ofițerilor în Rezervă din România, susține că funcțiile de conducere sunt acordate în funcție de ponderea contribuției respectivului stat la funcționarea NATO: „Un stat mic, cu forțe puține, care participă proporțional mai puțin la efortul Alianței nu poate să obțină funcții de conducere. Toate funcțiile în cadrul NATO, aceste funcții permanente, sunt negociate din timp în timp, există un fel de calendar de schimbare, de rotire”.
Grecu crede că România „nu are șanse să obțină funcții de conducere a unor comandamente mari în NATO”. De ce pot polonezii să obțină astfel de funcții? „Polonezii și-au făcut o armată care deja a trecut de 200.000 de oameni. Polonezii sunt activi într-o zonă foarte, foarte sensibilă, cea cu ieșirea la Marea Baltică, respectiv la granița cu Rusia și Belarusul. Ei sunt în proces de construire a tancurilor pe model coreean, vor să facă 1.000 de tancuri. Noi cumpărăm 54. Ei și-au luat 120 de elicoptere, noi le luăm 12.”
Într-adevăr, România a comandat cumpărarea a 54 de tancuri Abrams M1A2 SEPv3, fabricate de SUA. Tranzacția a fost aprobată în noiembrie 2023 de administrația americană și are o valoare de aproape 1 miliard de dolari. Tancurile ar trebui să fie livrate începând cu 2026. Pe de altă parte, există și o a doua etapă a programului de înzestrare cu tancuri, care are o valoare de aproape 6,5 miliarde de euro, prevede achiziţia a 216 tancuri şi 76 de derivate pentru dotarea structurilor de tancuri şi de infanterie din cadrul Forţelor Terestre, precum şi achiziţia de suport logistic şi echipamente specifice de instruire şi antrenament. Încă nu se știe ce tancuri vom cumpăra și când vor ajunge.
Generalul Grecu susține că investițiile în armată trebuie să fie completate de o diplomație activă. „Practic decizia de desemnare a șefului de comandament este urmarea unor negocieri susținute. Nu ajunge să ai doar partea militară. Noi discutăm despre celebra conferință de securitate de la Munchen, unde au fost prezenți peste 60 de șefi de stat sau de guvern, iar noi am fost reprezentați tot de ministrul de externe.”
Bălăceanu: „Noi putem foarte bine să intrăm cu Italia în comanda rotativă a Comandamentului de la Napoli.”
Generalul (r) Virgil Bălăceanu, cel care a reprezentat România la Comandamentul NATO de la Bruxelles și a fost șef al Brigăzii Multinaționale din Sud-Estul Europei, susține că România poate să aibă ambiții similare cu cele ale Poloniei în ceea ce privește conducerea unui Comandament NATO: „Ar trebui să avem astfel de ambiții, pentru că noi suntem pivotul pe sud-est. Polonezii sunt pivotul pe nord-est. Polonezii deja intră în sistem rotațional pentru comanda Comandamentului Forțelor Întrunite de la Brunssum împreună cu Germania. Noi putem foarte bine să intrăm cu Italia în comanda rotativă a Comandamentului de la Napoli. Deci ar fi și o afirmare din punctul ăsta de vedere al leadership-ului militar român.”
Bălăceanu consideră că avem generali cu experiență și capacitate intelectuală și profesională care să fie în măsură să îndeplinească o asemenea sarcină. „Cea mai înaltă funcție în structura de forță a NATO este funcția de locțiior al comandantului Corpului de Reacție Rapidă NATO-Turcia, așa că ar fi și aici o creștere, fără îndoială.”
Generalul susține că o conducerea italiană a Comandamentului de la Napoli ar putea aduce o apropiere mai mare din punct de vedere militar, având în vedere apropiarea culturală, a originilor comune, a spațiului comun, a istoriei comune.
Se încarcă comentariile...
