După tarifele lui Trump, China inundă lumea cu exporturi ieftine. Riscuri de criză globală

Deși administrația Trump a impus taxe record pe importurile chinezești, exportul Chinei nu a încetinit. Dimpotrivă, Beijingul a reușit să-și redirecționeze marfa spre alte piețe, apropiindu-se de un surplus comercial de 1,2 trilioane de dolari, notează Bloomberg.

India, Africa și Asia de Sud-Est, noile piețe de desfacere

Restricțiile americane au obligat companiile chineze să caute clienți în altă parte. Și i-au găsit rapid. În august, India a importat din China la un nivel record. Exporturile către Africa se apropie de cea mai mare valoare anuală din istorie, iar livrările către Asia de Sud-Est au depășit volumele atinse în pandemie.

Această ofensivă comercială ridică semne de întrebare la nivel global: guvernele încearcă să-și protejeze industriile, dar ezită să provoace direct Beijingul – partenerul comercial principal pentru peste jumătate din economiile lumii.

Reacțiile statelor: prudență și ezitări

Până acum, doar Mexicul a avut curajul unei confruntări deschise, anunțând tarife de până la 50% pentru importurile chinezești de oțel, piese auto și vehicule. India a inițiat investigații antidumping, iar în Indonezia autoritățile au promis monitorizare strictă după ce în spațiul public au circulat imagini cu blugi chinezești vânduți la doar 80 de cenți bucata.

În schimb, Africa de Sud a renunțat la ideea de a taxa suplimentar mașinile chinezești, preferând să atragă investiții. Chile și Ecuador au introdus taxe punctuale, iar Brazilia, deși a amenințat cu restricții, a permis gigantului BYD să-și extindă producția de mașini electrice fără bariere vamale.

Beijing răspunde cu presiuni și avertismente

China nu stă cu mâinile în sân. Xi Jinping a cerut statelor BRICS să formeze un front comun împotriva „protecționismului”, iar diplomația chineză a avertizat Mexicul că va suporta consecințe serioase dacă aplică tarife.

Pe de altă parte, Donald Trump presează aliații NATO să adopte taxe de până la 100% pe bunurile chinezești, invocând sprijinul acordat de Beijing Rusiei.

Economia Chinei: export record, profituri în scădere

În spatele cifrelor spectaculoase se ascund însă vulnerabilități. În primele șapte luni ale anului, profiturile companiilor industriale chineze au scăzut cu 1,7%. Pentru a scăpa de surplusul de producție, Beijingul a încurajat reducerea prețurilor, ceea ce a agravat presiunile deflaționiste – cele mai grave de la sfârșitul anilor ’70.

Economiștii avertizează că acest „val de exporturi” ar putea submina planurile Partidului Comunist de a stimula consumul intern. SUA cer Chinei să pună accent pe piața proprie, iar tema va fi discutată la următoarea reuniune a conducerii Partidului.

„China Shock 2.0”: între piața globală și fragilități interne

Analiștii au numit actualul fenomen „China Shock 2.0”. Excesul de produse chinezești amenință milioane de locuri de muncă în statele emergente, dar arată și imposibilitatea izolării de fabrica lumii.

În pofida barierelor comerciale, China găsește permanent noi piețe – de la India și Australia până la Europa, unde exporturile de mașini electrice au atins 19 miliarde de dolari doar în acest an. Devansarea yuanului și relaxarea politicii monetare a SUA fac bunurile chinezești și mai competitive.

„China dovedește că știe să cucerească piețe noi și să-și apere pozițiile în comerțul global”, comentează Adam Wolf, analist la Absolute Strategy Research.

În acest moment, între Washington și Beijing funcționează o pauză temporară: tarifele de până la 145% sunt suspendate pentru 90 de zile. Însă, înaintea întâlnirii dintre Xi Jinping și Donald Trump în Coreea de Sud, tensiunea comercială se adâncește.