Birocrația, o armă în războiul economic. Lanțul auto mondial, controlat de câțiva oficiali chinezi
0Birocrația de la Beijing blochează accesul la magneții din pământuri rare, indispensabili pentru mașinile electrice, turbine eoliene și avioanele de luptă, afectând lanțul global de aprovizionare și tensionând relațiile comerciale cu SUA.
Într-o clădire cenușie masivă aflată la est de Piața Tiananmen din Beijing, o echipă restrânsă din cadrul Ministerului Comerțului din China decide soarta industriei auto globale – un permis de export pentru magneți de pământuri rare, pe rând, scrie Reuters.
China deține aproape un monopol asupra magneților de pământuri rare – o componentă esențială pentru motoarele vehiculelor electrice – și i-a adăugat în aprilie pe o listă de control al exporturilor, în cadrul războiului comercial cu Statele Unite, forțând astfel toți exportatorii să solicite licențe de la Beijing.
Responsabilitatea revizuirii acestor permise de export revine Biroului de Securitate Industrială și Control Import-Export – parte a Ministerului Comerțului – iar magneții sunt esențiali nu doar pentru motoarele auto, ci și pentru turbinele eoliene sau avioanele de luptă americane F-35.
Deși zeci de licențe au fost emise de la sfârșitul lui aprilie, directori, lobby-iști și diplomați afirmă că acestea reprezintă doar o mică parte din cererile venite din partea constructorilor auto, companiilor de semiconductori și firmelor aerospațiale din întreaga lume, de când au fost introduse noile controale.
Washingtonul afirmă că întârzierile în eliberarea licențelor demonstrează că Beijingul nu respectă angajamentele asumate în timpul discuțiilor comerciale de la Geneva, luna trecută, și a ripostat cu restricții la export pentru piese de motoare de avion și alte echipamente.
Când au fost introduse noile măsuri privind magneții, biroul responsabil avea în total doar 30 de angajați, deși acest număr s-a dublat ulterior, ajungând la aproximativ 60, potrivit a două surse informate despre o întâlnire recentă dintre minister și companii chineze și europene din industria semiconductorilor.
Conform registrului de personal publicat pe site-ul Ministerului Comerțului în iunie 2024, doar trei oficiali superiori din birou au autoritatea de a aproba permisele de export.
Pe același site, programul de lucru al biroului este afișat astfel: în zilele lucrătoare, între orele 8:30-11:30 și 14:00-17:00. Reuters nu a reușit să stabilească dacă au fost angajați mai mulți funcționari sau dacă mai mulți oficiali pot aproba cererile.
Punct de strangulare
Îngrijorarea globală privind penuria scoate în evidență influența imensă dobândită de China prin aproape-monopolul său asupra producției de pământuri rare. Totodată, dezvăluie un proces birocratic complicat care a trecut de la un simplu control la un adevărat blocaj.
„Procesul pentru furnizorii noștri de a aplica pentru licențe de export pentru diverse tipuri de pământuri rare... din aprilie încoace, este complex și consumator de timp, în parte din cauza cerințelor de a aduna și furniza multe informații”, a declarat luna trecută un purtător de cuvânt al Bosch, gigantul german din inginerie și tehnologie.
Un ghid în limba chineză publicat de minister la final de martie are aproape 14.000 de caractere. Ghidurile oficiale ale ministerului cer informații precum descrieri tehnice ale produsului, contracte semnate, descrieri ale facilităților de producție și chiar fotografii cu produsele.
Scopul declarat al Chinei este să se asigure că produsele cu dublă utilizare nu ajung în echipamente militare, dar oficialii sunt adesea excesiv de precauți, chiar și atunci când cererile specifică clar utilizarea comercială, afirmă Dunnett.
„O altă preocupare exprimată de unele companii este că li se solicită informații sensibile și excesive, care fac parte din proprietatea lor intelectuală, ceea ce duce la întârzieri în procesarea cererilor”, a mai spus el.
Deși teoretic cererile ar trebui procesate în 45 de zile lucrătoare, ministerul precizează că aplicațiile ce implică securitatea națională vor dura mai mult – fără a defini exact cât.
„Pretext strategic”
Unii reprezentanți ai industriei americane cred că blocajul birocratic este un „pretext strategic”.
„China poate suplimenta personalul cât de repede vrea, dacă ar vrea cu adevărat”, a spus o sursă din industria americană a pământurilor rare, care a dorit să-și păstreze anonimatul din motive de sensibilitate.
Oficial, reprezentanții chinezi spun că restricțiile la export se aplică tuturor țărilor, ceea ce înseamnă că nu sunt o contramăsură specifică împotriva SUA, conform acordului de la Geneva. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Lin Jian, a declarat pe 30 mai că restricțiile la exportul de pământuri rare sunt „nediscriminatorii și nu vizează nicio țară anume”.
Totuși, în cadrul negocierilor de la Geneva, China ar fi recunoscut în privat că aceste controale se califică drept contramăsuri netarifare, potrivit unei surse informate despre discuții.
Pământurile rare continuă să fie un punct central în discuțiile SUA-China, a spus aceeași persoană.
Ministerul chinez de externe nu a răspuns imediat la solicitările de clarificare. Anumiți cercetători chinezi admit deschis că restricțiile sunt o formă de represalii față de interdicțiile SUA privind cipurile.
„Este o formă temporară de presiune care nu afectează China, deoarece pământurile rare în cauză au o valoare monetară relativ mică”, a spus Zhu Junwei, cercetător în relații internaționale la Grandview Institution, un think-tank chinez.
Se încarcă comentariile...
