VIDEO „Cele 7 minute de groază" ale noii misiuni pe Marte

Una dintre cele mai îndrăzneţe misiuni spaţiale de până acum va ţine milioane de oameni cu sufletul la gură: luni dimineaţă, la ora 8.31 (5.31 GMT), încă un vehicul robotizat de explorare, pe scurt, un rover, poreclit Curiosity, va atinge solul planetei Marte.

Laboratorul Ştiinţific Marţian (Mars Science Laboratory - MSL) este denumirea oficială a misiunii NASA care are ca scop cercetarea Planetei Roşii în căutarea semnelor de viaţă cu ajutorul roverului Curiosity. Prima etapă a misiunii a început acum mai bine de opt luni, la 26 noiembrie 2011, când modulul marţian a fost lansat de la Cape Canaveral cu ajutorul unei rachete Atlas V 541. Această fază se va sfârşi luni dimineaţă, când, la capătul unui drum de peste 560 milioane de kilometri, modulul spaţial va începe a doua etapă, cea de intrare în atmosferă.

Dacă totul decurge cum a fost planificat, roverul Curiosity va fi depus pe solul marţian la capătul etapei de intrare în atmosferă care cuprinde o serie de manevre extrem de complexe şi riscante, inclusiv utilizarea unei "macarale aeriene" ("sky crane"). A doua fază e mult mai scurtă decât etapa călătoriei Pământ-Marte, care a durat aproape 254 de zile. Etapa durează mai puţin de 7 minute, pe care specialiştii de la NASA le-au poreclit deja "cele 7 minute de groază", din cauză că operaţiunea este extrem de delicată, mai ales în ceea ce priveşte utilizarea "macaralei aeriene".

"Macaraua aeriană", o tehnologie revoluţionară

În prima parte a etapei de asolizare, modulul se desprinde etajul de propulsie şi porneşte ca o ghiulea spre suprafaţa planetei. Acceleraţia ajunge până la 15G, apoi, din cauză frecării cu straturile atmosferice, viteza va scădea de la 5,8 km/s la 470 m/s (2 Mach), în timp ce temperatura scutului va urca până la 2090 ºC.

De aici, începe a doua parte a asolizării: încetinit la la 470 m/s, modulul va renunţa la scutul termic şi, aflat la o altitudine de 10 km, va desfăşura paraşuta supersonică, cu diametru de 16 m şi cu 80 de corzi de suspensie. Să nu uitam că acest balet aerian implică o un monstru de 3,7 tone: rover-ul - 899 kg, fuselajul plus "macaraua aeriană" - 2401 kg şi carburantul pentru motoarele-jet - 390 kg.

După frânarea cu paraşuta, de la 470 m/s la 100 m/s (360 km/h), la altitudinea de 1.8 km, roverul şi "macaraua aeriană" se desprind de fuselaj şi paraşută şi încep partea a treia a asolizării. "Macaraua aeriană" este pur şi simplu o platformă care va pluti în atmosfera marţiană datorită celor 8 motoare-jet îndreptate spre suprafaţa Planetei Roşii.

După desprinderea din modulul spaţial şi frânarea cu paraşuta, partea finală a coborârii se va face cu motoarele-jet, până la 7,5 m de sol. Aceasta e şi lungimea celor trei cabluri de susţinere şi a cablului "ombilical" de transmisie care fac legătura între "macara" şi rover şi care se vor desprinde la 2 secunde după amartizare, imediat ce roverul confirmă "macaralei" ca are sol solid sub cele 6 roţi cu motorizare independentă, care s-au aşezat în locaşurile lor în cursul coborârii. După desprindere, "macaraua" va face un salt lateral şi se va prăbuşi la o distanţă sigură de rover, pentru a nu risca să-l împroaşte cu sfărâmături.

Dr. John Bridges, unul dintre specialiştii misiunii MSL, explică de ce a fost aleasă această soluţie pentru aducerea la sol a roverului: "Explorarea spaţială nu e pentru cei slabi de inimă. Cu celelalte rovere a fost mai simplu, pur şi simplu asolizau ţopăind pe airbaguri. Curiosity e însă prea greu pentru aşa ceva, aşa că a fost dezvoltată "macaraua aeriană, o tehnologie revoluţionară".

O misiune de 2,5 miliarde de dolari

Curiosity va ateriza în Craterul Gale, aflat lângă ecuatorul marţian, o zonă în care au fost depistate semnele unor vechi cursuri de apă: un canion, o deltă şi fundul unui lac secat. De asemenea, zona e apropiată de Muntele Sharp, o protuberanţă înaltă de 5,5 km, la baza căreia au fost semnalate depozite argiloase. Specialiştii cred că acestea provin dintr-o epocă îndepărtată, de acum 3-4 miliarde de ani, când apa se găsea din abundenţă la suprafaţa planetei Marte.

CLICK AICI PENTRU A URMĂRI „CELE 7 MINUTE DE GROAZĂ“

Dacă totul merge bine, un semnal radio care să confirme succesul amartizării va sosi pe Terra după o călătorie de 14 minute prin spaţiu. Din acest moment, Curiosity îşi va începe misiunea de cerecetare programată să dureze un an marţian (697 de zile terestre), în cursul cărora va explora o zonă lungă de 20 km şi lată de 5.

Înzestrat cu un braţ robotic şi cu un set impresionant de instrumente ştiinţifice, Curiosity va analiza clima şi geologia marţiană, studiind mostre culese de pe sol sau rezultate din forarea rocilor. Alte date vor fi procurate cu ajutorul unui laser capabil să vaporizeze porţiuni de rocă aflate la o distanţă de pănă la 10 metri, vaporii rezultaţi putând fi analizaţi pentru a obţine informaţii despre compoziţia chimică a solului. În fine, Curiosity e echipat cu o cameră stereo care permite obţinerea unor imagini panoramice, dar şi cu o cameră de înaltă rezoluţie care poate surprinde detalii mai fine decât un fir de păr.

Proiectul MSL, cu un cost total de 2,5 miliarde de dolari, va colecta date pentru o eventuală misiune cu echipaj uman pe Planeta Roşie, care ar putea fi lansată în 10 ani, potrivit unor specialişti NASA.

Mii de suporteri pe Pământ

În cursul celor "şapte minute de groază", Curiosity nu va fi singur: mii de pământeni îi vor ţine pumnii urmărind online sau la TV momentul apropierii de Planeta Roşie. În multe locuri de pe Glob, în special în SUA, s-au organizat "petreceri de amartizare".

NASA a aranjat chiar o adevărată fiesta în buricul New York-ului: "În oraşul care nu doarme niciodată, newyorkezii pot participa la această asolizare istorică în Times Square", a anunţat John Grunsfeld, administrator asociat al NASA pentru misiuni ştiinţifice. Organizatorii au anunţat că imaginile de la amartizarea roverului Curiosity vor fi proiectate pe ecranele-gigant din Times Square între 23.30 şi 4.00 (6.30-11.00, ora României).