Terapia prin somn. Ce boli putem trata şi preveni printr-un somn odihnitor? Aflaţi la Adevărul Live

O noapte pierdută înseamnă, evident, oboseală, dar şi o stare de irascibilitate şi dificultăţi de concentrare. Dar aceasta este doar o mică dovadă a importanţei somnului pentru funcţionarea creierului în special şi pentru sănătatea organismului în general. Dr. Oana Deleanu, preşedintele Secţiunii de Somnologie a Societăţii Române de Pneumologie, vine la Adevărul Live să ne ofere trucuri pentru un somn odihnitor şi vindecător.

Data de 17 martie marchează anul acesta Ziua Mondială a Somnului, iar mesajul transmis de Societatea Mondială de Somnologie este „Dormi liniştit şi-ţi îmbunătăţeşti viaţa“. Despre proprietăţile terapeutice ale somnului odihnitor, dar şi despre problemele cu somnul pe care e posibil să nu ştim că le avem, precum şi despre trucurile care ne ajută să dormim bine vorbim la Adevărul Live cu dr. Oana Deleanu, preşedintele Secţiunii de Somnologie şi Ventilaţie Non-Invazivă a Societăţii Române de Pneumologie, şef de lucrări în cadrul UMF „Carol Davila“ şi medic pneumolog specializat în somnologie în cadrul clinicii Somnolog din Bucureşti. 

Principalele idei rezultate în urma discuţiei

Japonezii ştiu să eficientizeze munca la maximum şi dorm la prânz la job. În timpul prânzului, bioritmul nostru biologic scade şi dacă mai intervine şi pauza de prânz, mare parte din sânge se duce în zona stomacului şi a intestinelor ca să ajute la digestie. Din această cauză ne simţim somnolenţi şi eficienţa noastră nu mai este aşa de bună. Şi, vorbim în ţările mediteraneene de siesta. În alte ţări, se practică „capsula“ de la muncă – mănânci, te culci.

Somnul liniştit hrăneşte viaţa. Cum anume? Este esenţial. Bebeluşii dorm foarte mult şi au o structură a somnului altfel decât a noastră. Somnul ajută la constituirea sinapselor neuronale, la consolidarea proceselor de memorie, de învăţare.

Tot în timpul somnului se sintetizează o mulţime de proteine şi de hormoni. Inclusiv în timpul somnului are loc creşterea, se secretă hormonul de creştere. Se reface sistemul imunitar al organismului. De aceea, când suntem bolnavi se recomandă să dormim.

Atunci când ţinem o dietă e foarte important să dormim pentru că atunci se reglează inclusiv centrul saţietăţii. Şi nu ne mai e atât de foame. Dacă suntem obosiţi , mâncăm mai mult.

Fără oxigen organismul oxidează şi îmbătrâneşte mai repede

Pauzele în respiraţie din timpul somnului sunt specifice unei anumite boli. Alimentarea cu oxigen este deficitară şi atunci tot organismul se oxidează şi se inflamează. Corpul se manifestă ca un aparat electric pus în priză în care variază curentul electric. Se arde mai repede. Deci, somnul are legătură inclusv cu procesul de îmbătrânire.

Inflamaţia şi stresul metabolic sunt activate de privarea de somn. Rezultă tot îmbătrânirea precoce a organismului.

Somnul neodihnitor e un factor de risc pentru multe boli, printre care, obezitate, diabet, dislipidemii, ateroscleroză.

În România nu avem obiceiul de a ne controla somnul. Medicul de familie nici nu ne întreabă dacă dormim bine pentru că nu avem încă această educaţie.

Din dormitor ar trebui scoase obiectele care emit lumină albastră – televizor, telefon, calculator. Lumina albastră se pune persoanelor care au diverse patologii ale somnului, dimineaţa ca să-i trezească. Terapia prin lumină se face cu raze din gama albastră.

Nu se recuperează orele de somn în weekend

Nici sistemul în care unele persoane dorm nu 8, ci 6 ore pe noapte urmând să recupereze în weekend nu este sănătos pentru că un astfel de sistem prevestesc demenţa care se instalează mai devreme. Încă nu s-a stabilit legătura exactă.

Există alte tulburări de somn – mişcări violente în timpul somnului care apar la persoane în decada a 6-a de vârstă, şi care sunt legate destul de clar de apariţia demenţelor. Şi e un semn prevestitor.

Dacă, totuşi, nu putem adormi decât la 3 dimineaţa se caută ajutorul medicului. Există melatonină care se dă seara, la culcare, şi lumina albastră la trezire în încercarea de a împinge programul persoanei respective către o oră potrivită, să-i permită 8 ore de somn pe noapte.

Somnul REM apare pe măsură ce intrăm în profunzimea nopţii . În primele ore din noate e posibil să apară foarte puţin somn REM sau deloc. Stadiul I-II-III de somn sunt REM, teoretic, dar practic nu se întâmplă aşa. Spre dimineaţă avem un calup mare de somn REM. Ca şi somnul în stradiul III, în REM, sunt stagiii importante de somn, în timp ce stagiile I şi II sunt de umplutură.

Dacă avem probleme cu somnul, dormim practic doar în stagiul I şi II. Şi nu prea mai atingem stagiul III şi REM. Dacă suntem treziţi din somnul REM există posibilitatea să ne reamintim visul, iar în timpul somnului REM suntem mult mai sensibili la zgomote, la lumini, la orice. Din stadiul REM ne trezim uşor şi ne reamintim visele, din stadiul III ne trezim mai greu şi nu ni le amintim.

Ce este şi cum se tratează apneea în somn

Insomnia este cea mai frecventă tulburare de somn. Este boala secolului. Suntem anxioşi şi avem probleme din cauza cărora ne trezim.

Cele mai multe persoane somnolente în timpul zilei suferă de apnee în somn. Apare cam în 2-4% din populaţie. La bărbaţi mai des din pricina unei stucturi anatomice diferite la nivelul gâtului. Gâturile mai scurte şi mai groase, care au structurile din interior mai înghesuite, care în timpul somnului colabează.

Apneea în somn predispune la o sumedenie de boli.  Saturaţia scăzută în oxigen predispune la boli cardiovasculare, la disfuncţii erectile etc. Tratamentul se face cu ajutorul unui aparat care generează aer cu presiune şi care deschide căile aeriene ale pacientului. O altă metodă este o intervenţie din partea medicului ORL pentru pacienţii cu forme mai uşoare de apnee.