Suntem sau nu mai deştepţi decât strămoşii noştri?
0Întrebarea referitoare la cât de deştepţi suntem comporativ cu strămoşii noştri din secolele trecute primeşte răspunsuri diverse şi reprezintă o chestiune controversată. În timp ce unii sunt de părere că IQ-ul nostru este în mod evident mai ridicat decât al celor din trecut, alţi specialişti sugerează întocmai contrariul.
Potrivit unor noi studii, cei din epoca victoriană sunt consideraţi cei mai deştepţi oameni, iar în prezent potenţialul genetic care ne oferă inteligenţă se află în declin. Concluziile nu sunt încă destul de clare deoarece nu se ştie în ce manieră noile măsurători pot arăta cu exactitate nivelul de inteligenţă al oamenilor. De exemplu, o persoană, considerată deşteaptă, din savana africană se dovedeşte a fi inutilă în cadrul unui centru financiar din Hong Kong.
„Nu este vorba pur şi simplu de creşterea sau de scăderea inteligenţei. Aspectele inteligenţei se pot schimba în diferite moduri“, a declarat Michael Woodley, un psiholog de la Universitatea Umea din Suedia, cel care a condus noile cercetări din domeniu.
Suntem mai deştepţi decât bunicii noştri?
De la ultimele invenţii tehnologice la cele mai riscante transplanturi de inimă, există în prezent multiple dovezi care să ateste progresul omenirii. Efectul Flynn, numit aşa după cercetătorul James Flynn, un profesor emerit de la Universitatea Otago din Noua Zeelandă, reprezintă o altă dovadă a inteligenţei oamenilor. Potrivit studiilor realizate de Flynn şi colegii săi, noile generaţii au obţinut punctaje mai mari la testele de inteligenţă. Creşterile variază în funcţie de zona geografică, iar rezultatele indică o creştere cu trei puncte în fiecare deceniu.
Flynn şi alţi cercetători sunt de părere că mărirea coeficientului de inteligenţă reflectă îmbunătăţirea mediilor moderne. IQ este pe de o parte ereditar, dar poate fi infleunţat şi de mediul de dezvoltare al individiului. Dacă unui copil îi punem la dispoziţie mai multe oportunităţi, spre exemplu şcoala şi nutriţia adecvată, şansele ca acest să aiba un coefiecient de intelgenţă ridicat sunt mai mari.
„Gândirea modernă a schimbat modul în care oamenii abordează răspunsurile testelor de inteligenţă“, a explicat Woodley. Dacă în secolul XIX un om era întrebat care este legătura între un câine şi un iepure, răspunsul tipic ar fi fost „câinele vânează iepurele“. În ziua de astăzi persoanele au o gâdire mai abstractă, iar omul modern ar răspunde că „atât câinele cât şi iepurele sunt mamifere“.
Oamenii, stupizi?
Chiar dacă efectul Flynn indică scoruri ameţitoare înregistrate la testele de IQ, alţi cercetători au o cu totul altă teorie. Conform studiilor efectuate în 2012, de la Universitatea Stanford, oamenii nu devin mai deştepţi. Gerald Crabtree, conducătorul cercetărilor, sugerează că intelgenţa umană atinge punctul culminant între 2.000 şi 6.000 de ani. Crabtree se bazează pe genetică în afirmaţiile sale.
Estimativ, între 2.000 şi 5.000 de gene controlează inteligenţa umană. Mutaţiile genetice se produc, iar specialistul a calculat că în ultimii 3.000 de ani, întreaga omenire a suferit cel puţin două mutaţii dăunătoare pentru genele care ajută întelectul. Potrivit calculelor lui Crabtree inteligenţa este mult mai fragilă decât pare.
O altă teorie susţine că, în general, capacitatea genetică umană a intelgenţei este în declin din cauza unui fenomen numit împerechere digenică. De la mijlocul anilor 1800, IQ-ul şi reproducerea au fost corelate negativ. Altfel spus, oamenii inteligenţi aveau mai puţini copii, de aceea se presupune că IQ-ul ar fi în scădere.
Înţelegerea paradoxului inteligenţei
Pentru a ne putea măsura inteligenţa este necesar să analizăm viteza stimulilor de reacţie. „Timpul de reacţie reprezintă abilitatea de a te angaja în procelsele cognitive elementare“, a spus Woodley.
În anii 1800, omul de ştiinţă Sir Francis Galton a măsurat viteza de reacţie a femeilor şi a bărbaţilor. Rezultatele au arătat că media înregistratîă în rândul bărbaţilor este de 183 milisecunde, iar la femei de 187. Pe parcursul anilor au mai fost efectuate 12 teste până în 1941, iar valoarea vitezei a fost de 250, respectiv 277 de milisecunde.
Deşi cu ajutorul educaţiei şi a condiţiilor bune, IQ-ul este în creştere, Woodley este de părere că oamenii nu mai dispun de aceeaşi capacitate în ceea ce priveşte inteligenţa.
„Analogia curentă se referă la faptul că seminţele de calitate inferioară se dezvoltă cu îngrăşăminte de calitate superioară“, a explicat omul de ştiinţă care crede că noile tehnologii, cu toate echipamentele de ultimă generaţie, maschează declinul intelectului uman.
Cât de deştepţi suntem până la urmă?
Studiind ultimii 100 de ani ai omeniri constatăm că există legături între genetică şi coeficientul de inteligenţă, dar „sunt necesare mai multe dovezi pentru a explica un asemnea fapt“, a mărturisit Theodore Nettelbeck, un psiholog care cercetează inteligenţa oamenilor.
„O persoană considerată proastă poate avea aceeaşi viteză de reacţie la stimuli cu cea a unei persoane strălucite. Diferenţa este că o persoană a cărei intelect nu este de lăudat nu poate se poate concentra pe durata unui test de IQ, iar rezultatele pot fi diferite“, a declarat Fynn pentru publicaţia „Live Science“
O serie de alţi factori influenţează rezultatele, după cum s-a petrecut şi în cazul experimentului care a demonstrat cum copii din Hong Kong sunt ma deştepţi decât cei din Marea Britanie. Se poate presupune de asemenea, că micuţii chinezi sunt mai doritori să îşi asume anumite riscuri.
„Aparent, noi nu am explorat în totalitate limitele genelor noastre“, a conchis Flynn.