De ce este Moş Crăciun de neînlocuit pentru un copil fericit

Sărbătorile de iarnă sunt asociate indiscutabil cu belşugul, cu bucuria, cu familia, cu bradul, cu zăpada, cu luminile şi colindele. Sărbătoare a familiei, Crăciunul are o semnificaţie aparte mai ales pentru copii care îl aşteaptă pe Moş cu daruri. Ar trebui păstrat acest mister al Crăciunului? Psihologii afirmă că sărbătoarea cea mai frumoasă din an ne-au schimbat pe toţi şi continuă să o facă, fie că suntem adulţi, fie că suntem copii

Sărbătorile de iarnă au intrat în linie dreaptă astfel că bucuria, bradul, luminile, culorile, nebunia cumpărăturilor, zăpada, colindele, dorinţa de a fi alături de cei dragi, toate fac parte din decorul asociat indiscutabil acestei perioade din an. Indiscutabil, Crăciunul este o sărbătoare a familiei. „Poate că în zilele de astăzi există o tendinţă spre exces şi comercializare, însă la nivel familial cred că sărbătoarea îşi păstrează semnificaţia. Nici o altă sărbătoare nu este la fel de generos împodobită, aşa de generos asortată cu lumini şi culori. Oamenii, prin bogăţia imaginaţiei şi puterea creativităţii au încercat permanent să suplinească ceea ce lipse din mediul înconjurător. „Aşa că au adus în paleta săracă de culori a iernii explozia de culori vii şi variate ale pomului de Crăciun, hainele Moşului, darurile împachetate în nuanţe vesele, luminile jucăuşe şi insistente din case, din vitrine, de pe străzi“, mai spune psihoterapeutul“,spune Keren Rosner, psiholog psihoterapeut.   

Fireşte că obiceiurile au fost ajustate în funcţie de momentul istoric, de nevoile societăţii, de modă. „Este foarte important să dăm sărbătorilor în afară de semnificaţia lor religioasă şi o semnificaţie proprie fiecărei familii, să o adaptăm conform stării sufleteţti pe care vrem să o trăiască copiii noştri legată de sărbători“.

Astfel, dacă vom imprima copiilor o atmosferă pozitivă, de bucurie, veselie, armonie, cadouri, aceştia vor asocial sărbătorile cu emoţiile plăcute şi vor aprecia sărbătorile. Dimpotrivă, dacă atmosfera este una tensionată, marcată de lipsuri şi nemulţumiri, anticiparea sărbătorilor va aduce o stare de neplăcere şi disconfort. 

„Asociem Crăciunului mirosuri specifice, culori şi obiceiuri care rămân apoi toată viaţa. Ele variază şi se ajustează timpurilor şi propriei experieţte. Pentru unii mirosul de portocală, pentru alţii mirosul de brad, pentru alţii mirosul de cozonaci“, mai spune spihologul.

Dorina are 50 de ani şi este din Bucureşti. „Pe vremea mea Moş Crăciun se numea Gerilă şi nu mi se părea deplasat pentru că erau ierni adevărate pe care le petreceam în apartamente îngheţate, la gura aragazului, peste care părinţii mei disperaţi aşezau un ghiveci de flori cu gura în jos în speranţa că vor obţine mai multă căldură în casă. Iar mirosul sărbătorii era cel de portocale pentru care stăteam la cozi infinite. Acum, este abundenţă peste tot, dar parcă copiii sunt mai greu de mulţumit. Nu se mai bucură ca odinioară la orice primesc, aşa cum făceam noi“, remarcă bucureşteanca.

Pentru Nicolae, 80 de ani, din Călăraşi, mirosul Crăciunului este cel al cozonacului făcut în casă şi al şoriciului de porc pârlit în bătătură. „Când eram copil, aşteptam Crăciunul ca să mâncăm şi noi şorici şi cozonaci, după un post prelungit. Cât de săraci eram tot aveam un porc în ogradă, iar cei care nu aveau primeau pomană de la ăilalţi, în aşa fel încât să se bucure toată lumea. Dacă nu am şorici pe masă mi se pare că nu e sărbătoare“, povesteşte bătrânul.

Misterul Moşului şi emoţia aşteptării nu se schimbă

Cât ar trebui să dureze misterul lui Moş Crăciun şi care este rolul său în familie? „Copilul trăieşte cu viu interes şi fascinaţie momentele în care Moşul misterios vine cu cadouri. Este un obicei care aduce copilului povestea în viaţa lui. Emoţia aşteptării lui, amestecată cu dorinţă şi curiozitate sunt unice şi nu se schimbă de la generaţie la generaţie. Ceea ce se schimbă este legat de detalii“, mai spune Keren Rosner.

Rolul lui Moş Crăciun în regia sărbătorilor de iarnă este indiscutabil. Iar semnificaţia lui pentru copii este de neînlocuit. „El nu ştie despre Moş şi tocmai aici constă farmecul. Fiecare copil îşi creează propria poveste, propria explicaţie. Această preocupare a copilului şi încrederea lui în  capacitatea  atotştiutoare a Moşului îl determină să-şi revizuiască atitudinea şi comportamentul pentru a-i intra în graţii. Este o formă de analiză şi un mod de corectare pe care copilul îl adoptă, ştiindu-se supravegheat de cineva care poate să ştie tot, chiar şi gândurile ascunse“, explică psihoterapeutul.

Rolul formator al Moşului nu se opreşte aici. „Ideea de Moş generos este un model pe care copilul îl preia şi la nivel inconştient rămâne ca sursă de inspiraţie. Copiii sunt foarte dezamăgiţi când află că Moşul nu există însă nu renunţă la ritual şi la spectacol“.

Mai multe cadouri nu înseamnă o bucurie mai mare

Darurile sunt simboluri prin care transmitem un mesaj sau o stare, facem o bucurie şi îndeplinim o dorinţă. „Copilul este atras şi încântat de cadouri însă exagerarea în acest sens nu este un surplus de bucurie . Este indicat să fie un număr restrâns de cadouri, atent selectate după nevoia copilului, însă consistente.  Şi, cel mai important, cadouri pe care copilul în mod real şi le doreşte“.

De ce este lucrul acesta important? „Procesul asteptării şi negocierea cu sine dacă le merită le conferă o valoare intrinsecă“, explică Keren Rosner.

Un copil care primeşte multe cadouri dintr-o dată nu se poate bucura de fiecare în egală măsură. În plus, îşi alege cadoul pe care l-a dorit cel mai mult şi pe el îşi concentrează atenţia, ignorându-le pe celelalte“.  Psihoterapeutul consideră că este mult mai bine să avem în vedere astfel de moment de sărbătoare în care copilul să primească daruri, în favoarea modelului de a primi cadouri permanent. „Când copilul primeşte daruri de sărbători, acest lucru are şi o semnificaţie simbolică asociată. El va învăţa la rândul lui să ofere. Ar fi bine să nu se discute valoarea cadourilor, ci importanţa faptului că s-a îndeplinit o dorinţă. Lecţia ar trebui să fie că dorinţele se îndeplinesc şi generozitatea este o calitate umană care aduce bine şi bucurie“, conchide psihoterapeutul. 

Dezvăluim sau nu identitatea Moşului

Unul dintre momentele puternic încărcate dramatic căruia părinţii trebuie să le facă faţă este acela în care copilului I se spulberămisterul idetnităţii lui Moş Crăciun. Există o vârstă potrivită şi un fel anume în care părinţii îi pot face cunoscut copilului că, de fapt, Moşul este o plăsmuire? Monica are o fetiţă de 4 ani care îl aşteaptă pe Moş Crăciun cu aceeaşi nerăbdare cu care îl aştepta mama ei în urmă cu mulţi ani. „Cum să-i spun eu că nu e niciun Moş? Cred că va plânge o săptămână şi nu vom mai avea niciun fel de sărbătoare“, consideră mama. Ea cum a aflat tragica veste a inexistenţei celui mai iubit moşneag de pe planetă? „Am un frate mai mare care mi-a comunicat scurt, într-o iarnă, când întocmisem o listă lungă cât o zi de post de cadouri pe care le aşteptam. Mi-a spus aşa: ce te mai omori degeaba? Că oricum tata pune cadourile sub brad. Moşul e doar în capul tău. Cred că aveam 9 ani. A fost un adevăr greu de înghiţit“.

Nu există o vârstă exactă când cei mici ar trebui să afle identitatea Moşului. „Însă ar fi bine ca fiecare părinte să vină cu această informaţie la momentul în care simte riscul de a afla din afară. Copilul va interioriza această informaţie mult mai bine dacă părinţii înşişi îi povestesc copilului decât să fie izbit de o explicaţie în care părinţii sunt puşi în postura de mincinoşi, iar autoritatea poate să fie zdruncinată“.

Demersul este cu atât mai complicat pentru faptul că, pe de o parte, în zilele noastre discreţia nu este o calitate des întâlnită, iar sursele de informare sunt la un click distanţă, astfel că micuţii sunt mult mai expuşi în a afla realitatea despre Moş Crăciun.

Dan are un băieţel de 6 ani care şi el îl aşteaptă pe Moş cu nerăbdare. „La şcoală, unii copii i-au spus copilului meu că Moşul nu există. Matei a venit acasă foarte contrariat şi ne-a întrebat dacă e adevărat. Am spus că nici vorbă! Cum putea să recunoaştem când ne pregătim să mergem la serbarea la care Moşul e invitat? Nu-mi e foarte clar cum o să-i spunem până la urmă, dar cred că va trebui să o facem foarte curând“,  recunoaşte tatăl lui Matei.

Cum ne schimbă sărbătorile de iarnă

Sărbătorile de iarnă rămân prinse în memoria fiecăruia dintre noi. „Prezenţa familiei, buna dispoziţie, înţelegerea sunt foarte importante pentru atmosfera de sărbătoare. Nu belşugul şi cadourile scumpe sunt cele care contează în principal, ci bucuria de a fi împreună“, consideră Keren Rosner.

În astfel de moment, ar trebui să uităm de griji şi să ne  amintim că scopul tuturor eforturilor nu este decât pentru a fi fericiţi şi de a răspândi fericire, adaugă aceasta. „Să încercăm să ne preocupam mai mult de cei dragi, să îi căutăm şi să dorim să fim împreună, să petrecem momente de apropiere sufletească“.  Acestea ne conferă atât nouă, cât şi copiilor noştri încredere, siguranţă, suport, veselie. Copilul  simte starea afectivă a familiei şi dinamica relaţiilor.