Ce emoţie ţine mai mult decât celelalte?

Fie că sutem mai temperamentali sau mai calmi, emoţiile fac parte din universul interior al fiecăruia dintre noi, oglindindu-ne atitudinea pe care o avem faţă de realitate. Unele emoţii însă sunt efemere, vin şi pleacă, în timp ce altele ne copleşesc de-a dreptul. Pentru prima dată un grup de cercetători belgieni aduce dovezi clare din acest punct de vedre şi explică de ce se întâmplă acest lucru.

Cea mai persistentă emoţie este tristeţea. Aceasta poate dura de până la 240 de ori mai mult decât orice altă manifestare afectivă, erelevă un recent studiu asupra emoţiilor efectuat de cercetătorii de la Unversitatea Leuven, Belgia, informează Science Daily.

Oamenii de ştiinţă spun că explicaţia acestei durabilităţi extraordinare se datorează faptului că tristeţea se asociază adesea cu evenimente cu impact major, cum ar fi moartea sau accidentele, fiind nevoie de mult mai mult timp pentru înţelege şi accepta cele întâmplate şi pentru a găsi o cale de le face faţă.

Aceasta este prima cercetare care oferă dovezi clare pentru a explica de ce unele emoţii durează mai mult decât altele.

Autorii ei au implicat în studiul lor 233 de elevi de liceu pe care i-au rugat să-şi amintească episoade emoţionale recente şi să aprecieze care a fost durata lor. Tototdată, participanţii au trebuit să răspundă la întrebări depsre strategiile pe care le utilizează pentru a evalua şi gestiona aceste emoţii.

Rezultatele au scos la iveală diferenţe semnificative între emoţii. Astfel, dintr-un set de 27 de emoţii raporate de către subiecţi, tristeţea s-a dovedit a fi cea mai durabilă, în timp ce ruşinea, surprinderea, teama, dezgustul, plictiseala, enervarea, iritarea sau sentimentul de uşurare erau adesea fulgerătoare, veneau şi plecau. 

Destul de interesant, plictiseală, de asemenea, se numără printre emoţiile mai scurte cu experienţă. Verduyn şi Lavrijsen spun că acest lucru înseamnă că, chiar dacă timpul pare să treacă încet atunci când unul este plictisit, un episod de plictiseala de obicei, nu durează atât de mult.

Curios este faptul că şi plictiseala, considerată de multe ori o emoţie care trenează, s-a aflat pe lista celor trecătoare. Astfel, în ciuda faptului că timpul pare să treacă încet atunci când suntem plictisiţi, în realitate, precizează autorii stuiului, episoadele de plictiseală nu durează mult.

Cercetătorii au descoperit că emotiile care durează un timp mai scurt sunt, de obicei, determinate de evenimente, care au o importanţă relativ scăzută. Pe de altă parte, emoţiile de lungă durată sunt declanşate de evenimente care au implicaţii puternice pentru persoanele care le încearcă. Potrivit autorilor studiului, unele dintre aceste implicaţii devin evidente pe măsură ce timpul trece, ceea ce face ca emoţia să se menţină sau chiar să se amplifice. Prin urmare, durata unei emoţii creşte pe măsură ce o persoană revine în mod repetat asupra evenimentelor şi consecinţelor acestora. 

Rumegarea este principalul factor determinant al duratei unei emoţii. Emoţiile asociate cu un nivel ridicat de interpretare vor persista mai mult“, a precizat profesorul Philippe Verduyn, unul dintre autorii studiului, explicând rolul pe care îl are gândirea constantă şi repetitivă în experimentarea emoţiilor pozitive sau negative.

Durata poate fi un factor care diferenţiază între ele emoţii înrudite. De exemplu, sentimentul de vinovăţie persistă mai mult decât ruşinea, în timp ce anxietatea persista mai mult decât frica. ar anxietatea durează mai mult decât frica.

Studiul, realizat de Philippe Verduyn şi Saskia Lavrijsen de la Universitatea Leuven, Belgia, a fost publicat în jurnalul Motivation and Emotion.