Anxietatea şi depresia, insuficient tratate în România

Stresul prelungit şi nesiguranţa locului de muncă se numără printre factorii care declanşează şi întreţin depresia Foto Arhiva Adevărul

Prevalenţa depresiei în România este de 12-20%, iar cea a tulburărilor anxioase atinge pragul de 28%. Poblema este că pacienţii cu aceste afecţiuni de multe ori nu au unde să se adreseze, deoarece în ţara noastră nu există centre de criză dedicate bolilor mintale, spun specialiştii.

România se află pe locul al treilea în Europa prin numărul de persoane depresive, raportat la populaţia generlă. Cu toate acestea, afecţiunea este încă insucifient tratată în ţara noastră, din pricina lipsei unei infrastructuri bine orgnizate şi corelate cu celelalte ramuri medicale, semnalează reprezentanţii Asociaţiei Române de Psihiatrie şi Psihoterapie.

„Prevalenţa depresiei în România este între 12-20%, dar problema este că nu toate cazurile au acces la tratament. Tulburările anxioase sunt undeva mai sus, atingând un prag de 25-28%. Cauzele se ştiu care sunt: stresul prelungit, consumul de substanţe psihoactive, bolile somatice, cum ar fi atacul de inimă etc.”, a declarat marţi dr. Ileana-Mihaela Botezat-Antonescu, directoarea Centrului Naţional de Sănătate Mintală şi Luptă Antidrog, în cadrul unei conferinţe de presă.

Medicul a precizat că, de multe ori, pacienţii cu tulburări anxioase şi depresive nu au unde să se adreseze şi iau cu asalt camerele de gardă ale spitalelor, unde nu au parte de suficientă atenţie, deoarece acolo vin urgenţele şi cauzile foarte grave. Ea a subliat că această situaţie e cauzată mai ales din cauza lipsei unor centre de criză dedicate bolilor mintale, aşa cum există în alte ţări de mai ani de zile şi aşa cum, de altfel, prevede Legea Sănătăţii Mintale, a căror prevederi nu se regăsesc în politicile sanitare.

În acest context, persoanele care se confruntă cu depresie, atac de panică sau alte tulburări anxioase refuză să mai caute ajutor specializat. Ultimul studiu realizat de Institutul de Management şi Statistică Medicală a relevat că dintr-un număr de peste 2.000 de persoane, mai puţin de jumătate au solicitat ajutor specializat în primul an de la declanşarea depresiei.

Există o adresabilitate scăzută a pacienţilor noştri către serviciile existente şi vin, de exemplu, în primul an de la depresie — s-a constatat pe un lot destul de semnificativ, de 2.000 de persoane intervievate — cam între 10 şi 40, deci, mai puţin de jumătate solicită ajutorul medical. Principala concluzie a acestor studii a fost că există nevoia de educaţie a populaţiei, a încerca să o iei mai din timp, să educi tinerii, să te duci la locul de muncă, să mergi în şcoli. S-a evidenţiat scăderea vârstei instalării depresiei, sub 30 de ani. Până acum, clasic se descria după 40 de ani. Consumul de substanţe psihoactive mai ales la cei tineri poate să favorizeze şi să precipite instalarea unor tulburări de genul acesta", a afirmat medicul Maria Ladea, de la Spitalul Clinic de Psihiatrie "Prof. Dr. Al. Obregia".

Adolescenţii şi adulţii de peste 30 de ani, cei mai vulnerabili

Comparativ cu anii precedenţi, tulburările pisihice au impact crescut în rândul adolescenţilor şi la adulţii vârstei de mijloc. Medicul Ileana-Mihaela Botezat-Antonescu a explicat că principalele cauze sunt prelungitele şederi în izolare în faţa calculatorului, scăzuta participare a părinţilor la viaţa afectivă a copiilor, ca urmare a obligaţiilor de a-şi câştiga traiul zilnic.

Adulţii vârstei de mijloc ajug să capoteze mai repede decât altădată. Probabil dietele haotice, stresul profesional, ca şi cel ambiental, violenţa, care se manifestă pe stradă chiar, nesiguranţa statutului profesional sau a locuinţei îşi pun amprenta asupra psihicului oamenilor“, a arătat medicul.

Despre un grad ridicat de vulnerabilitate în societate faţă bolile psihice a vorbit şi dr. Cătălina Tudose, secretar general al Asociaţiei Românie de Psihitrie şi Psihoterapie.

„Societatea noastră traversează şi o criză morală şi această criză economică, şcoala nu mai este cum era, stundenţii cu care lucrăm, studenţii de la medicină sunt nişte persoane a căror vulnerabilitate o sesizăm, lucrând cu ei. Un studiu care s-a terminat cu o lucrare de diplomă a unui coleg, realizat pe populaţia de studenţi din anul şase de la medicină, comparativ cu studenţii altor facultăţi mai puţin stresante a relevat că aproximativ 30% dintre viitorii medici au consumat, uneori destul de mult, concentrat în jurul sesiunilor, substanţe – alcool, medicamente şi chiar droguri. Spune destul de mult despre anxietatea pe care o au“, a meniţionat medicul.

Lipsa personalului medical, o problemă serioasă

Specialiştii au atras atenţia şi asupra faptului că sistemul medical din ţara noastră există un deficit important de medici psihiatri. Ultimele statistici indicau un număr de doar 1.293 de medici specialişti. Prin comparaţie, ţări precum Elveţia au 3.500, Marea Britanie — aproximativ 5.000, iar Franţa — circa 8.000 de psihiatri, a relatat dr. Florin Tudose, membru în Consiliul Director al Asociaţiei Române de Psihiatrie şi Psihoterapie.

În ceea ce priveşte repartizarea medicilor în teritoriu, aceasta este inegală, existând judeţe care au sub cinci medici psihiatri. În Ialomiţa, de exemplu, există doar trei astfeld e specialişti,  Caraş-Severin şi Covasna – câte patru medici, Sălaj – cinci, Satu Mare şi Giurgiu – câte şase, în timp ce în Capitală sunt 415 medici psihiatri.