Adevărul Live: Din secretele creierului – cum ne putem creşte nivelul de inteligenţă?

Prof. dr. Leon Zăgrean, neurocercetător, şeful Catedrei de Fiziologie a Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila“ din Bucureşti, a venit la Adevărul Live să ne explice în ce măsură adulţii pot deveni mai inteligenţi şi ce ar trebui să facem pentru a nu mai fi uşor manipulabili.

Coeficienţii de inteligenţă cresc constant de la începutul secolului al XX-lea, a constatat cercetătorul James R. Flynn, de la Universitatea din Otago, Noua Zeelandă cu 30 de ani în urmă. După ce a analizat rezultatele testelor de inteligenţă ale populaţiei din peste 24 de ţări, el a observat că IQ-ul a crescut, în medie, cu 0,3 puncte pe an, deci cu 3 puncte într-un deceniu. S-au realizat studii de confirmare a rezultatelor lui Flynn timp de aproape 30 de ani şi astfel s-a dovedit că efectul Flynn chiar există. „Spre marea mea mirare, în secolul al XXI-lea, creşterea IQ-ului continuă“, spune Flynn în cartea sa pe aceeaşi temă „Devenim mai inteligenţi?“.

Prof. dr. Leon Zăgrean, neurocercetător, şeful Catedrei de Fiziologie a Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila“ din Bucureşti, ne lămureşte cât de mult ne ajută educaţia din România să ne stimulăm nivelul de cunoaştere şi de inteligenţă, care este rolul orelor de religie în şcoală, dar şi în ce fel suntem manipulaţi de societatea de consum.

Devenim mai inteligenţI?

Există posibilitatea de a creşte coefientul de inteligenţă. Sunt chestionare la care oamenii trebuie să răspundă cât mai rapid. Dar aceste chestionare sunt mai degrabă tehnice şi practice, decât de cunoaştere. Fiinţa umană ar trebui evaluată şi după alte criterii decât cele de inteligenţă. În ultimul timp se simte nevoia integrării noţiunilor la nivel profund. Instrumentele pe care le vom avea în viitor în mod cert ne vor creşte inteligenţa tehnică. Problema este că rămân descoperite aspecte ce nu pot fi prelucrate de maşini inteligente. Aici ar fi nevoie de o schimbare de proporţii.

Despre roboţi şi inteligenţa artificială

Există creaţii de inteligenţă artificială care învaţă. Nu au un program fix, aşa cum este programul de computer. Există roboţi care învaţă din ceea ce se întâmplă în jurul lor. Chiar s-a luat atitudine la nivel internaţional împotriva acestor creaţii. Este o petiţie semnată de oameni de ştiinţă contra creării aşa-zişilor militari autonomi. Ei prezintă riscul de a realiza acţiuni pe care fiinţa umană nu le-ar realiza. Dar până la a ne întâlni noi, cei din zona noastră geografică, cu acei roboţi mai e ceva. Dar odată creată infrastructura acestor sisteme, multiplicarea nu mai pune probleme. Atunci se va pune problema dacă omul mai are rost în Univers.

Omul se naşte cu inteligenţă sau o dobândeşte în timp?

Fiinţa umană este o creaţie a Universului, prin care Universul devine conştient de sine. Unul dintre scopurile apariţiei fiinţei umane în Univers este tendinţa Universului de a deveni conştient de sine. Datorită complexităţii acestui fenomen de cunoaştere s-ar putea ca fiinţa umană să fie promotorul creării unui nou Univers. Dar probabil se va realiza această trecere prin transformarea treptată a fiinţei umane, prin acele entităţi robotice. Nu este exclus ca fiinţa umană să nu fie decât o etapă în evoluţia informaţiei în Univers. Organizarea materiei în sensul de substanţă, energie şi materie în Univers s-a făcut în urma unor legi. Aceste legi nu sunt rezultatul unor schimbări haotice. Sunt foarte bine orientate şi au finalitate sau scop. Fiinţa umană este dotată cu capacitatea de a cunoaşte legile Universului şi de a deveni conştientă de acest lucru, ceea ce îi oferă o semnificaţie cu totul deosebită în Univers. Din păcate, s-a trecut prea repede de la dimensiunea fiinţei umane de cunoaştere spre dimensiunea practică. Fiinţa umană devine tot mai standardizată. Acest lucru face ca inteligenţa să fie într-o scădere periculoasă. Din punct de vedere practic, omul a dobândit capacităţi suplimentare. Dar nu cred că e calea cea mai bună pentru integrarea cunoştinţelor şi a exprimării.

„Prin cunoaştere Universul se exprimă, devine conştient. Scăderea orientării individului spre această cunoaştere de profunzime este un motiv de îngrijorare în prezent.” - prof. Leon Zăgrean

Ne naştem cu posibilitatea de a cunoaşte şi în funcţie de informaţia din mediul ambiant devenim ceea ce suntem. Ne naştem cu potenţialitatea de a deveni conştienţi, cunoscători şi de a ne integra în lume.

Ce este cunoaşterea?

Este poate cea mai frumoasă dimensiune a Universului cunoscut şi care se exprimă prin apariţia fiinţei umane. Informaţia din Univers se manifestă prin ceea ce vedem şi ceea ce nu vedem. Acum 500 de ani nu se punea problema microorganismelor. Când a fost creat primul microscop optic, lumea a rămas minunată de ceea ce există fără să putem vedea. Prin mintea omului Universul se poate modifica pe sine. Fiinţele umane participă la schimbările care au loc în Univers. Dacă vom exista sub această formă biologică sau ca entităţi nonbiologice care o să preia capacitatea noastră de a crea şi a gândi, vor interveni modificări semnificative în univers. Ba chiar, omul e posibil să întrerupă ciclul civilizaţiei în care ne aflăm.

„Sunt aproape sigur că nu suntem singurele entităţi inteligente în univers.” - prof. Leon Zăgrean

Ce rol are educaţia în dobândirea cunoaşterii?

Educaţia ar trebui să aibă ca scop cunoaşterea a tot ceea ce ne înconjoară şi armonizarea noastră cu legile Universului. La nivel planetar, fiinţa umană e tot mai mult îndreptată pentru a fi un producător. I s-a inoculat că ţinta principală este componenta materială care se exprimă prin bani, avuţii, lucru care e total în dezacord cu legile Universului. Aşa cum spunea unul din fizicienii secolului trecut: „Eat from beat”. Adică totul derivă din informaţie. Dar mai frumos spune Mihai Drăgănescu: „Informaţia structurează materia”. La baza organizării Universului este informaţia. Cunoaşterea ar trebui să fie accesarea informaţiei şi armonizarea cu ea.

„Oamenii au devenit atât de aroganţi şi idioţi încât se consideră stăpânii lumii. Lucru care e total invers. Noi nu suntem decât nişte prelungiri ale pământului. Ceea ce ne dă valoare e informaţia.” - prof. Leon Zăgrean

Marea majoritate a producătorilor au două tipuri de produse. Produse pentru ei şi produse de vânzare. Tot ceea ce produce omul şi-a pierdut semnificaţia iniţială: utilitatea. Acum se urmăreşte profitul. Producătorul de pâine nu mai urmăreşte ca acela care va consuma pâinea să o considere gustoasă şi să fie sănătos. Scopul lui este acela de a vinde cât mai mult. În acest moment 30% din producţia alimentară se aruncă. De ce? Ca să se menţină preţul. În goana după profit s-a ajuns la renunţarea orientării către utilitate.

„În acest moment, la nivel planetar, sistemul financiar bancar este ca un balon de săpun care sigur se va sparge. Problema este: când? Nu mai poate creşte. Urmează spargerea lui. Tare îmi e teamă că nu mai are viaţă lungă.” - prof. Leon Zăgrean

Ce rol au orele de religie?

Problema e mai complexă decât apare. În principiu, la şcoală, la biologie se susţine teoria evoluţionistă, iar religia vine cu aspectul creaţionist. Gândiţi-vă ce se întâmplă în mintea copilului. La biologie i se spune că omul provine din maimuţă. La Religie că este creat de Dumnezeu. Această dihotomie de gândire este de tip schizoid. Este o derută în mintea copilului. Greşeala civilizaţiei noastre e că există aceste delimitări conceptuale: creaţionism sau evoluţionism. Lumea de azi are tentativa păcătoasă că deţine adevărul şi că adevărul este unic. Cred că ar trebui ca aceia care fac educaţie să nu fie absurzi să susţină doar un singur adevăr. Ca şi concept, ele sunt împletite. Să i se prezinte ca variante. Educaţia ar trebui regândită.

„Omul nu este un individ, ci un individ integrat în societate. Din păcate această comuniune a individului în cadrul societăţii este foarte alterată.” - prof. Leon Zăgrean