Cât este bine să-i dăm să mănânce unui copil cu vârsta între 1 şi 4 ani
0
Alimentele pe care copiii „învaţă” să le agreeze în primii ani de viaţă le formează obiceiurile culinare la maturitate, motiv pentru care părinţii ar trebui să acorde o atenţie sporită hranei celor mici.
Mulţi părinţi sunt veşnic îngrijoraţi şi confuzi când vine vorba de alimentaţia prichideilor. Deşi au mereu impresia că cei mici nu mănâncă atât de mult cât ar trebui, uită, de multe ori, că mesele îmbelşugate pot provoca probleme de supraponderabilitate sau obezitate, nu numai în copilărie, dar şi la vârsta adultă.
Potrivit medicului pediatru britanic Judy More, care este specializat în nutriţia copiilor, cantitatea de mâncare pe care o consumă atât adulţii, cât şi copiii, a crescut ameţitor de-a lungul timpului, mărimea porţiilor dublându-se faţă de acum 20 de ani, deşi avem un stil de viaţă tot mai sedentar.
O modalitate de a controla alimentaţia celor mici şi de a-i ajuta să îşi formeze un regim alimentar sănătos în viaţa adultă este moderarea cantităţii de mâncare pusă în farfurie şi selectarea şi diversificarea tipurilor de alimente care le sunt oferite, ţinând cont, bineînţeles, de cât de energic este copilul, dacă are sau nu probleme de sănătate, dacă este mai scund sau mai înalt decât media.
Iată care sunt cantităţile de hrană pe care este recomandat să le consume copiii cu vârste între 1 şi 4 ani, pe categorii de alimente, conform informaţiilor orientative oferite de medicul pediatru:
Prima grupă de alimente: Pâine, cereale, cartofi şi alte produse cu amidon
Unui copil cu vârste cuprinse între unu şi patru ani îi este permis să consume, la o masă, următoarele cantităţi din alimentele enumerate: o jumătate sau o felie medie de pâine, între cinci şi opt linguri de fiertură de ovăz, între două şi cinci linguri de paste făinoase gătite, între una şi patru linguri de piure de cartofi, şi între două şi cinci linguri de orez gătit.
A doua grupă de alimente: Fructe şi legume
Fructele şi legumele sunt foarte sănătoase, aşa că este recomandat să le servim micuţilor câte o porţie de vitamine şi proteine vegetale la fiecare masă, uneori chiar şi între mese, sub formă de gustări. Sunt recomandate următoarele porţii: un sfert sau o jumătate de măr, o jumătate sau o mandarină întreagă, între una şi trei linguri de morcov ras sau între două şi şase fâşii de morcov, până la două liguri de mazăre.
A treia grupă de alimente: Lapte, brânză şi iaurt
Părinţii le pot oferi copiilor una dintre aceste porţii, de aproximativ trei ori pe zi. Consumate în exces, aceste alimente pot reduce apetitul pentru mâncăruri care conţin fier, aşa că porţiile trebuie neapărat limitate. Laptele trebuie să fie servit în ceaşcă, pahar sau cană, nu direct din sticlă. Iată care sunt cantităţile potrivite la o masă: între 100 şi 120 de mililitri de lapte de vacă, până la 125 de mililitri de iaurt, între două şi patru linguri de brânză rasă servită la pizza sau într-un sandviş.
A patra grupă de alimente: Carne, peşte, ouă, nuci şi păstăi
Cei mici ar trebui să mănânce una dintre aceste porţii de două sau de trei ori pe zi. Cantităţile ideale sunt: între un sfet de cârnat şi un cârnat mediu întreg, între o jumătate de lingură şi o lingură şi jumătate de peşte mărunţit (ton, somon, sardină) în sandviş sau salată, între una şi două linguri de năut sau humus.
A cincea grupă de alimente: Mâncăruri bogate în zahăr şi grăsime
Părinţii nu ar trebui să le ofere copiilor cu vârste cuprinse între unu şi patru ani dulciuri, precum prăjituri, biscuiţi, ciocolată sau gustări crocante, precum chipsurile de cartofi. Cantitatea permisă din aceste alimente depinde foarte mult de tipurile de alimente din această categorie pe care le alegem. Copiii au voie, aşadar, să consume între unul şi doi biscuiţi cu fructe pe zi, între două şi patru linguri de jeleu, o linguriţă de unt sau margarină, o linguriţă de miere, gem, marmeladă sau sirop, între şase şi opt bucăţele cât mai mici de ciocolată, până la 120 de mililitri de suc de fructe şi între patru şi şase chipsuri.
Se încarcă comentariile...
