Trăiesc mai mult cei care au o mutaţie genetică

Cercetătorii de la Colegiul de medicină Albert Einstein din New York au descoperit că longevitatea este strâns legată de o mutaţie genetică, informează BBC News.

Potrivit studiului longevivii au o versiune hiperactivă a unei enzime care încetineşte îmbătrânirea celulelor. Oamenii de ştiinţă au descoperit că această mutaţie genetică este împărtăţită de centenarii din comunitatea evreilor de rit aşkenaz. Atât aceştia, cât şi urmaşii lor au în organism niveluri mari de telomerază, care protejează ADN-ul.

Cercetătorii nu exclud posibilitatea ca, în viitor, să fie create med8icamente care să stimuleze producerea acestei enzime.

Studiul a fost realizat pe membrii comunităţii evreieşti de rit aşkenaz, pentru că aceştia sunt înrudiţi şi le-a fost mai uşor să identifice bolile ce provoacă diferenţele genetice. Au fost prelevate mostre de sânge de la 86 de persoane sănătoase, cu vârsta medie de 97 de ani, de la 175 dintre copiii acestora şi de la 93 de alte persoane ai căror părinţi au avut o speranţă de viaţă medie normală.

Ce ne încetineşte îmbătrnirea?

Telomerii sunt pachete de pachete de ADN plasate la capetele cromozomilor care au rolul de a împiedica dezintegrarea acestora, respectiv de a întârzia procesul îmbătrânirii.
Pe măsură ce înaintăm în vârstă, telomerii devin din ce în ce mai scurţi, celulele nu mai sunt protejate şi, în cele din urmă, mor.

Telomeri de Nobel

Academicieni din întreaga lume au recunoscut importanţa telomerilor luna trecută, când cercetările americanilor Elizabeth H. Blackburn, Carol W. Greider şi Jack W. Szostak  privind structura telomerilor şi a modului în care aceştia protejează cromozomii împotriva degradării au fost recompensate cu un premiu Nobel.

Cercetătorii de la Colegiul Albert Einstein au descoperit că centenarii şi copiii lor prezintă în organism niveluri mai ridicate de telomerază (o enzimă care repară telomerii, împiedicând micşorarea acestora, n.r) şi telomeri semnificativ mai lungi comparativ cu persoanele care au o speranţă de viaţă medie normală.

Trăsătura este, de asemenea, foarte puternică în moştenirea genetică.

Se pare că cei acre prezintă această anormalie genetică scapă mai uşor din lupta cu anii şi sunt şi protejaţi şi de maladii specifice îmbătrânirii, precum cele cardiace şi diabetul.

Specialiştii recomandă precauţie

Cu toate că rezultatele acestui studiu sunt extrem de interesante şi oferă o nouă pespectivă asupra şanselor omenirii de a lupăta cu îmbătrânirea, profesorul Tim Spector, de la King's College London, recomandă precauţie: "Impulsionarea procesului de reparare a ADN-ului - celulele având mai multe şanse să se dividă - poate duce la apariţia unor mutaţii maligne şi chiar a cancerului".