Studiu Meta: De fapt, Facebook nu contribuie la polarizare și partizanat

Studii recente au stârnit o dezbatere reînnoită cu privire la rolul social media în modelarea atitudinilor politice și a polarizării. Criticii, atât de dreapta, cât și de stânga, acuză platformele de socializare, în special Meta, fie că înăbușă opiniile conservatoare, fie că sunt vehicule pentru dezinformarea de dreapta. Cu toate acestea, o serie de studii publicate în revistele Science și Nature au contestat aceste afirmații comune.

Studiile, realizate în colaborare între Meta și 17 cercetători externi de la universități precum Northeastern, Stanford și Princeton, au examinat efectele algoritmului și ale funcției de redistribuire a Facebook în toamna anului 2020. Constatările au indicat că, deși aceste caracteristici au crescut gradul de implicare a utilizatorilor, ele nu au afectat atitudinile politice existente ale oamenilor sau polarizarea. În plus, nici reducerea expunerii utilizatorilor la surse care se făceau ecoul convingerilor lor existente nu le-a afectat atitudinile politice, scriu jurnaliștii „Politico”.

Meta a evidențiat aceste rezultate într-o notă distribuită înainte de publicarea studiilor, afirmând că dovezile contrazic credința comună potrivit căreia social media "distruge democrația".

Cu toate acestea, criticii susțin că studiile au fost prea limitate și prea strâns asociate cu Meta pentru a fi convingătoare. Frances Haugen, un fost director executiv al Facebook care a dezvăluit în 2021 fișiere interne ale companiei, a numit studiile "prost concepute" și a sugerat că perioada de studiu de trei luni ar putea fi prea scurtă pentru a surprinde schimbările în opiniile utilizatorilor. Jesse Lehrich, cofondator al Accountable Tech, un grup de susținere axat pe controlul informațiilor pentru social media, a criticat, de asemenea, studiile pentru că au modificat doar o singură fațetă a experienței unui utilizator în social media pe o perioadă de trei luni.

Controverse privind studiul

Lehrich a recunoscut cooperarea Meta cu cercetători externi, dar a remarcat că atât companiile de social media, cât și criticii lor, evidențiază adesea studiile care le susțin concluziile preferate. El a argumentat că este lipsit de onestitate să se concluzioneze că preocupările legate de impactul social media asupra lumii sunt infirmate de câteva puncte de date.

Un alt studiu publicat în Science a constatat că un grup de surse de știri consumate de conservatori a produs majoritatea dezinformărilor semnalate de sistemul de verificare a faptelor de către terți al platformei. Cu toate acestea, coautorul studiului, Sandra González-Bailón de la Universitatea din Pennsylvania, a refuzat să furnizeze o listă a acestor surse.

Michael Wagner, profesor la Școala de Jurnalism și Comunicare în masă a Universității Wisconsin-Madison, care a fost însărcinat cu evaluarea colaborării, a garantat pentru soliditatea rezultatelor, dar și-a exprimat îngrijorarea cu privire la influența Meta asupra cercetării. El a cerut ca guvernele să impună companiilor de social media să împărtășească datele cu cercetătorii pentru a asigura independența acestora.

Dezbaterea cu privire la rolul social media în politica americană este în curs de desfășurare din 2016, când criticii au dat vina pe poveștile cu "știri false" și pe o campanie secretă de propagandă rusă pentru victoria surprinzătoare a fostului președinte Donald Trump. În timp ce unele studii au găsit corelații între campania de influențare și măsurători precum sondajele de opinie și piețele de pariuri electorale, altele nu au descoperit niciun efect vizibil asupra alegerilor din SUA din acel an.

Este puțin probabil ca noul lot de studii, care subminează argumentele care dau vina pe social media pentru polarizare, afirmând în același timp că sursele legate de conservatori produc cele mai multe dezinformări, să tranșeze dezbaterea. Frank McCourt, un constructor miliardar, filantrop și critic al Meta, a susținut că studiile nu abordează problemele civice fundamentale create de concentrarea puterii asupra fluxului de informații în mâinile întreprinderilor cu scop lucrativ.

Katie Harbath, fost director de politici publice al Facebook, a declarat că "este nevoie de mai multe cercetări" și a menționat că actualizările continue ale algoritmului Facebook înseamnă că cercetările din 2020 ar putea fi deja depășite. Ea a subliniat importanța transparenței în înțelegerea impactului algoritmilor asupra societății.

Pe măsură ce dezbaterea continuă, este clar că rolul social media în modelarea atitudinilor politice și a polarizării rămâne o chestiune complexă și controversată. În timp ce studiile recente oferă informații valoroase, ele evidențiază, de asemenea, necesitatea unor cercetări continue și independente pentru a înțelege pe deplin impactul social media asupra democrației.