IT-ul românesc intră în 2026 cu motoarele turate: investiții în AI, securitate și infrastructură, creștere estimată de până la 20%
02025 a fost anul în care tehnologia a devenit un motor vizibil al productivității în viața noastră de zi cu zi. Unele schimbări sunt deja palpabile: timpul pierdut pe drumuri, cozile interminabile și erorile operaționale au început să scadă, însă implementarea completă a soluțiilor rămâne o provocare pentru noul an. Astfel, 2026 se conturează drept anul maturizării sectorului IT: nu doar investiții spectaculoase, ci şi rezultate concrete pentru oameni, companii și economie, iar cei care vor urmări cifrele corecte vor înțelege rapid dacă piața merge într-o direcție sustenabilă și profitabilă.
Realitatea din 2025 a demonstrat că impactul tehnologiei se vede cel mai clar în industriile non-tech, unde digitalul atinge direct costurile operaționale și experiența clienților. „În retail și comerț online, consumatorul a simțit mai ales livrare mai rapidă, tracking mai bun și mai mult self service. Piața de e-commerce din România era estimată la circa 8 miliarde USD, iar presiunea pe livrare a împins investiții semnificative în tehnologie de rutare și urmărire“, spune pentru „Weekend Adevărul“ Alexandru Dan, profesor de AI la Academia de Studii Economice (ASE) din București. Aceste investiții au avut efecte palpabile: creșterea vitezei de livrare și reducerea erorilor operaționale s-au tradus în satisfacție directă pentru clienți și eficiență pentru companii.
În sectorul public, digitalizarea a fost mai mult decât un trend: a devenit o necesitate. Automatizarea proceselor prin e-Factura a redus erorile cu 36% și a scurtat timpii de procesare cu 31%. „Aceste cifre nu sunt doar statistici, ele se traduc în mai puține corecții, plăți întârziate și timp câștigat în back-office“, subliniază profesorul. În același timp, plățile digitale au cunoscut o expansiune importantă: piața românească a acestora a ajuns la 38,31 miliarde USD, cu aplicații mobile care permit tranzacții instant, securizate și monitorizate automat.
Pe plan operațional, impactul IT și al AI s-a văzut acolo unde procesele sunt repetitive și cuantificabile. „Productivitatea reală a crescut în suportul clienți și operațiuni, triere, sumarizare, răspunsuri asistate, în inginerie software, generare de teste, analiză de buguri, documentare și procesarea de documente, facturi, cereri, conformitate“, adaugă Alexandru Dan. În schimb, la nivel macro, există o iluzie statistică: multe investiții în infrastructură, reorganizare sau training nu se reflectă imediat în productivitate, iar efectele apar cu întârziere și sunt doar parțial măsurate.
O altă dimensiune importantă este tehnologia pe care o folosim zilnic: plăți cu cardul sau telefonul, autentificări rapide, recuperări de parole sau sisteme antifraudă. „Folosim zilnic servicii digitale care par banale, dar în spate au ani de investiții în cloud, securitate, date, rețele, software și, tot mai mult, AI. Căutarea pe Google, recomandările din YouTube sau TikTok, reclamele personalizate, toate sunt sisteme de ranking și recomandare antrenate pe volume uriașe de date. Aici AI decide ce vezi, în ce ordine și cât de repede primești un rezultat relevant“, susține Alexandru Dan.
Importanța pieței IT pentru economia românească este cuantificabilă și la nivel de PIB: contribuția directă este de 6,67%. Dar impactul real se vede în viața de zi cu zi. „Când plătești o taxă sau o amendă online în câteva minute, în loc să pierzi o jumătate de zi pe drumuri, aceasta este tehnologia care economisește timp real pentru oameni și bani pentru instituții“, subliniază antreprenorul.
Tehnologia, în rândul marilor companii
Privind spre 2026, Alexandru Dan recomandă companiilor să urmărească trei direcții majore: impact direct asupra productivității și costurilor, fundație solidă în date, integrare și securitate, și investiții în infrastructură pentru AI cu control clar al costului total de utilizare. Tendințele din 2025 continuă și în 2026, susține specialistul: investiții în servere, cloud și data centers, soluții bazate pe AI și platforme de securitate pentru AI. Se pune accent pe digital provenance și localizarea tehnologiei și datelor sub constrângeri geopolitice. În paralel, vom vedea mai mult „AI în produse“, nu doar proiecte interne.
Pe plan local, România rămâne atractivă: școala IT de top și programatori de nivel internațional permit dezvoltarea de proiecte complexe pentru firme europene și americane. Alexandru Dan prognozează o creștere de 10-20% a industriei IT în 2026. „Sunt foarte optimist că România va atrage proiecte de dezvoltare complexe și investiții în echipe de lucru pentru firme din Europa și SUA“, completează Alexandru Dan.
La rândul său, Alexandru Gheorghe, consultant specialist în domeniul Protecției Datelor, al Securității Cibernetice, este de părere că transformarea digitală continuă să redefinească industriile tradiționale, nu doar sectorul IT, în perioada următoare. „În ultimii doi ani am fost prezent la târgul de tehnologie «Go Tech», organizat în București în luna noiembrie. Am observat că anumite companii specializate în furnizarea de energie, spre exemplu, nu se mai numesc doar furnizori de electricitate sau gaze naturale; acum sunt companii de tehnologie. La fel este cazul și al companiilor de telecomunicații, care nu mai oferă servicii de telefonie și atât. De altfel, investițiile marilor jucători ai industriilor locale în inovație și cercetare indică faptul că potențialul capitalei noastre este acela de a deveni un hub de inovație tech, adus la vedere de aceste industrii care înțeleg că trebuie să se diversifice. Acest trend cred că va continua și în anul 2026“, spune el.
Digitalul, fratele bun al Economiei
Specialistul subliniază că atenția companiilor ar trebui să fie concentrată pe valoarea reală pe care tehnologia o aduce și pe cum aceasta optimizează costuri sau crește venituri. „Bineînțeles că orientez punctul meu de vedere în cadrul în care activez, așadar atenția la modificările legislative anunțate la nivelul Uniunii Europene începând cu luna martie 2026, respectiv inițiativa denumită «Digital Omnibus», care simplifică Regulamentul General privind Protecția Datelor (GDPR), și Regulamentul AI Act, trebuie să rămână în centrul perspectivei companiilor. Totuși, precizez importanța legăturii directe dintre valoarea economică a tehnologiei și costul pe care îl reduce; în 2026, anticipez că întrebarea nu va mai fi «ce tehnologie folosim», ci mai degrabă «ce cost reduce, ce risc controlează sau ce venit accelerează» tehnologia pe care o utilizăm. Impactul pe care tehnologia îl produce trebuie să fie măsurabil, ceea ce înseamnă că organizațiile vor privi cu precădere spre posibilitățile contractuale de a înceta colaborări în cazul în care tehnologiile nu livrează așteptările setate de către vânzători. În anul 2026, investițiile inteligente includ conformitatea ca avantaj competitiv, pentru că, în ciuda trendului, opinia mea este aceea că reglementarea nu va încetini anul viitor. Totuși, accesul la piețe mari se va simplifica, iar contractele vor include mai puține blocaje, tocmai pentru a încuraja partenerii interesați să colaboreze“.
Pentru a explica importanța IT într-un limbaj accesibil, Alexandru Gheorghe oferă o analogie simplă, dar ilustrativă: „IT-ul și serviciile digitale aduc în economia României 1 leu din fiecare 10 lei produși. Să ne gândim la un spital dintr-un oraș mediu: chiar dacă principalul obiect de activitate nu este «IT», funcționarea acestuia depinde de programe care păstrează evidența salariaților și a taxelor, sisteme care comandă automat materiale sau medicamente, aplicații care planifică turele (gărzile), transportul și mentenanța. Altfel spus, fără IT, salariile întârzie, aprovizionarea se blochează, activitatea se oprește chiar dacă oamenii sunt prezenți la serviciu. De ce contează toate acestea pentru un părinte sau un bunic? Pentru că industria IT nu mai este un domeniu pentru tineri care au acces la computer, ci o infrastructură invizibilă care ține economia în mișcare, la fel cum electricitatea sau drumurile conferă funcționalitatea de zi cu zi a vieții noastre. Este important să nu uităm de anii pandemiei de COVID-19!“.
Se încarcă comentariile...
