Innovation Labs - cele mai bune idei de afaceri în IT ale studenţilor români
0Hackathonul Innovation Labs a ajuns la final, iar 12 echipe merg mai departe, după o noapte în care au programat. La finalul celor 24 de ore, la prezentarea finală au rămas doar 17 echipe. “Adevărul” vă prezintă echipele câştigătoare şi ideile lor, dar şi cele şase echipe care nu au ajuns mai departe.
După o noapte de programare, două echipe au renunţat pentru că ideile lor nu au putut fi duse la bun sfârşit. 18 echipe au avut prezentări de trei minute în faţa juriului format din specialişti din industria IT românească.
Scopul evenimentului organizat la Universitatea Politehnică Bucureşti nu este acela de a găsi 12 afaceri care să intre pe piaţă în următoarele luni, ci oferirea unei experienţe studenţilor câştigători.
Ei vor fi antrenaţi vreme de patru luni, vor primi sfaturi de la specialişti din industrie, iar la final produsele ar putea fi pe piaţă.
Spre deosebire de alte programe de accelerare de afaceri, hackathonul Innovation Labs se bazează pe promovarea unei experienţe pentru studenţi, în care aceştia să înveţe să privească dincolo de codul de programare.
Cei care s-au calificat mai departe nu au garanţia că vor deveni o afacere în sine. Andrei Pitiş, preşedintele ANIS, a menţionat că "din experienţa mea, concursurile de startup-uri nu oferă şi garanţia că acea afacere va funcţiona. Trebuie să învăţaţi că trebuie să eşuaţi rapid şi să vă ridicaţi şi mai rapid".
Unul dintre mentori, la ora 8 dimineaţa, pe scaunele din Senatul Politehnicii
Iată toate echipele care au ajuns în hackathon (în paranteză este menţionat dacă s-au calificat în faza finală, unde vor fi antrenaţi timp de patru luni, iar ideea va fi dezvoltată).
Andrei Pitiş, reprezentant al juriului, a spus că proiectele Giveaway, Touchlight şi DiscoverIT au fost cele mai interesante dintre cele 20 prezente la începutul competiţiei.
Tizz Today - agregator de ştiri
Au încercat să rezolve problema de a ţine la curent cu ultimele ştiri, uşor customizabil. Grupează ştirile pe acelaşi subiect din surse diferite într-un singur cluster. Se filtrează în funcţie de geolocaţie, ştiri prin SMS şi integrare prin Facebook.
Tizz News - utilizatorul modifică home page-ul în funcţie de preferinţe (Google News)
Tizz Five - îşi trimite 5 ştiri din ce preferă el, în funcţie de tehnologie.
Tizz Publishers - site-ul se înregistrează şi controlează conţinutul lui.
Tizz SMS - Utilizatorul setează ce mesaje să primească.
Tizz Today doreşte ca în jumătate de an să ajungă la 10.000 de utilizatori unici pe zi. Promovarea se va face prin review online şi reţelele sociale. Au nevoie de 100.000 de euro, iar monetizarea se face prin reclame şi monetizarea SMS-uri suplimentare.
Gymee - healthcare and fitness overIP (a trecut în faza următoare)
Este o aplicaţie care are la bază inteligenţa artificială. Aplicaţia se porneşte şi îi spunem ce am mâncat, activităţiile zilnice. După trimiterea către server, aplicaţia calculează şi face recomandări de fitness şi nutriţie. Gymee se bazează şi pe control vocal, dar şi pe social fitness, deoarece facem exerciţiile cu prietenii. La bază, aplicaţia foloseşte un Kinect, dar studenţii vor să integreze Gymee pe orice sistem cu un webcam.
Obiectivul lor este 10.000 de utilizatori în România, iar abonamentul se poate face prin plată lunară de aproximativ 5 dolari. Durata de dezvoltare anticipată este de 60 de zile, iar bugetul pentru dezvoltare ar fi de 10.000 de euro.
InMeet - Welcome to the Real Social (a trecut în faza următoare)
Aduce diversitatea LInkedIn, combinată cu Foursquare. Practic, asociază o faţă reală joburilor. Ei vor să obţină date relevante privind locurile preferate ale diferitelor industrii. În primul an ei vor să aibă 12.000 de utilizatori, iar după primul an speră să vândă compania sau să o monetizeze prin reclame bazate pe industria utilizatorului şi programe afiliate la diferite evenimente.
Ei doresc să afilieze contul de LinkedIn la aplicaţie, iar apoi se afişează contactele care sunt în apropiere, în funcţie de localizare. În funcţie de apropierea contactului de business se poate trimite o cerere de întâlnire.
Open Fridge - Management de alimentaţie (a trecut în faza următoare)
Este o aplicaţie pentru sistemele Microsoft care conectează un nutriţionist, un smartphone al utilizatorului şi alimentele lor. Practic, cu ajutorul scanării codului de bare, se scanează alimentele, iar aplicaţia reduce aruncarea alimentelor şi încearcă să realizeze un program personal de nutriţie.
Aplicaţia de desktop este adresată nutriţioniştilor, care primesc date de la utilizatori privind alimentaţia lor şi pot trimite notificări. Aplicaţia de mobil este pentru utilizator şi conţine liste de cumpărături, sugestii.
Monetizarea ar putea fi făcută cu ajutorul unui supermarket, care ar putea face sugestii de produse din stocul lor. O altă posibilitate este un abonament la un nutriţionist care să supravegheze dieta utilizatorului.
Auditorium (a trecut în faza următoare)
Ei voiau să realizeze soluţii pentru ghiduri audio care să fie pe mai multe platforme pentru muzeele din toată lumea. Astfel, ghidurile de turism vor fi introduse în interiorul unei aplicaţii care să funcţioneze pe platformele mobile. După feedback-ul de la mentori, ei au ales o cale nouă. Astfel, echipa vrea să facă un ghid turistic interactiv, cu o hartă cu toate atracţiile, cu informări video, audio, dar şi text. Piaţa ţintă pentru ei sunt agenţiile de turism şi turiştii. Totul se bazează pe conceptul aplicaţiilor freemium - descărcare gratuită, conţinut plătit în interior.
Printre caracteristicile aplicaţiei vor fi hărţile cu obiective, generarea de amintiri în funcţie de interese, se vor colecta statistici şi totul va fi conectat cu reţelele sociale. De asemenea, aplicaţia ar dori să refacă traseul unei excursii prin oraş, cu date despre fiecare loc vizitat.
UseTime
Ideea lor este organizarea activităţilor zilnice, renunţarea la vicii şi adoptarea unor hobby-uri. Aplicaţia lor ne ajută să ne organizăm activităţile zilnice mai bine şi să implicăm prietenii în aceste lucruri.
Aplicaţia setează obiective, analizează rezultatele şi urmăreşte progresul utilizatorului. Datele se vor colecta automat. Ţinta lor de public sunt toţi oamenii care vor să îşi organizeze timpul mai bine: oamenii din companii, oamenii foarte ocupaţi, dar şi cei care vor să adopte un nou hobby.
Utilizatorii vor plăti pentru anumite caracteristice. Astfel, în varianta gratis, aplicaţia va avea un număr limitat de obiective şi rezultate. Echipa vor 30.000 de utilizatori în şase luni.
BiggerFish (a trecut în faza următoare)
E un joc de simulare de business într-un mod social. Practic, vorbim de un simulator de afaceri sub forma unui joc MMO (multiplayer online). Targetul lor sunt tinerii între 15 şi 30 de ani cu spirit antreprenorial. De asemenea, ei vor să atragă şi pasionaţii de gaming.
Pe piaţă mai sunt idei concurente, cum ar fi Virtonomics. Ei vor să aibă o integrare masivă prin Facebook şi o interfaţă mai plăcută. Echipa ar avea nevoie de 30.000 de euro, iar dezvoltarea până la beta release ar ţine 3-4 luni.
BiggerFish va fi pe modelul freemium, prin cumpărarea de avantaje în joc, dar doreşte monetizarea şi prin integrarea firmelor reale în interiorul jocului.
Azalma (a trecut în faza următoare)
Echipa doreşte dezvoltarea unei platforme de streaming pentru jocuri video pe Android. Ideea vine din aplicaţiile pentru desktop, cum ar fi twitch.tv. Pentru Android, echipa de studenţi nu vede o alternativă, iar monetizarea s-ar putea monetiza prin reclame introduse în streamul video.
Practic, Azalma va transmite sesiuni de jocuri Android pentru alţi utilizatori şi studenţii cred că gamerii cu experienţă vor putea posta filmuleţe, iar alţii vor putea câştiga experienţă prin vizionarea experienţelor altora. Un jucător blocat într-un moment cheie al jocului poate afla soluţia în acest fel.
Giveaway (a trecut în faza următoare)
Proiectul porneşte de la oferirea de lucruri de care nu mai avem nevoie. Aplicaţia a fost dezvoltată de la zero şi se pot face schimburi între obiecte cu ajutorul ei. Este bazată pe geolocalizare, astfel utilizatorii ajungând mai aproape unul de celălalt. De asemenea, aplicaţia doreşte să aducă un sistem de recompense pentru cei care vor să dea lucruri. În plus, utilizatorul poate să-şi facă o listă de obiecte de care este intere şi poate să urmărească dacă un obiect donat cândva a fost donat mai departe. Giveaway doreşte să ofere sugestii bazate pe istoricul tranzacţiilor, iar totul este integrat social.
Veniturile ar putea veni prin publicitate pe baza viralităţii aplicaţiei şi prin difuzare adaptivă de reclame pe baza istoricului tranzacţiilor.
Hakuna Matata
E o aplicaţie care generează meme-uri în funcţie de geolocalizare, are un flux în timp real. Practic, vezi ce meme-uri au fost create în apropierea ta. Ei vor să aducă meme-urile mai aproape de oameni şi care să fie relevante, nu meme-uri din partea cealaltă a lumii. Vorbim poate de un generator naţional.
Monetizarea s-ar putea face prin reclame cu ţintă clară în funcţie de localizare, dar şi prin meme-uri sponsorizate. Companiile îşi pot promova meme-uri proprii.
Hangouts City
Este o aplicaţie de Android care, după ce e deschisă de utilizator, oferă localuri şi sugestii interesante, în funcţie de profilul propriu şi de profilul altora. Practic, strânge locurile care ne interesează şi oamenii cu aceleaşi interese cu noi din apropiere. Totul se bazează pe socializare.
Studenţii vor să introducă filtre în aplicaţie după interese, localizarea şi profilul personal. În plus, utilizatorii vor putea căuta pe viitor localuri în funcţie de dorinţele lor personale, cum ar fi băutura ieftina sau muzica bună.
Monetizarea ar putea fi făcută prin obţinerea unui număr mare de utilizatori, iar unele baruri vor putea posta pe aplicaţie prin intermediul unor “Feature Hangouts”.
Diffusr (a trecut în faza următoare)
Echipa de patru studenţi abordează probleme practice: ce faci dacă nu ai o bormaşină sau nu ai o boxă atunci când vrei să faci o petrecere în cămin? Aplicaţia e un fel de megafon între online şi offline. Anunţăm ceea ce avem nevoie şi găsim lucrurile în apropiere, la ceilalţi utilizatori ai aplicaţiei.
Studenţii vor să se folosească de organizaţii studenţeşti, care ar putea comunica mai bine şi ar face rost de lucruri mult mai rapid şi printr-o comunicare optimizată. Strategia pe termen lung este monetizarea prin anunţuri promovate şi anunţuri de tip reclamă. Pentru livrarea coletelor, ei vor adopta ideea unor parteneriate cu firme mici de curierat, care vor muta coletul dorit de la un utilizator la altul. Se oferă şi o hartă interactivă unde sunt arătate lucrurile dorite şi cine ar putea avea.
Un exemplu oferit de cei patru membri ai echipei este: “vreau să fac un Harlem Shake şi caut oameni disponibili în zonă”.
Juriul de specialitate în timpul deliberării
Retake (a trecut în faza următoare)
Este o comunitate online pentru viitorii fotografi amatori. Oricine poate încărca maximum o poză pe zi, iar comunitatea dă comentarii şi note relevante în funcţie de experienţa celorlalţi. Ei vor să se diferenţieze de comunităţi ca Flickr sau Instagram, pentru că forţează utilizatorul să ofere doar conţinutul relevant. Comentariile vor avea rating-uri şi vor fi moderate.
Retake se bazează pe bonificaţii, adică ecusoane care vor fi primite de utilizatori în funcţie de ratingul primit pentru poze, comentarii sau feedback-ul oferit.
Monetizarea s-ar putea face prin împărţirea veniturilor cu magazine de fotografie. Aplicaţia ar fi freemium, dar vor exista review-uri exhaustive făcute de profesionişti, la care să aibă acces doar cei care plătesc o taxă lunară.
Feedspot (a trecut în faza următoare)
Este o aplicaţie în care clienţii pot vedea o listă cu restaurante, promoţii şi meniuri. La sfârşitul experienţei de la restaurant primeşte nota şi un QR code generat automat. Codul este fotografiat de telefon, clientul va primi puncte în funcţie de suma comandată.
Cum ajută aplicaţia restaurantele? Ele vor putea primi feedback relevant, va exista un sistem de socializare între utilizatori şi va exista şi fidelizarea prin promoţii. Feedspot va fi gratuită la început, iar studenţii ar dori să câştige bani prin obţinerea unui procent din suma scanată la un restaurant.
Touchlight (a trecut în faza următoare)
Este o aplicaţie destinată persoanelor nevăzătoare. Prototipul lor primeşte un stream de la camera video, iar în funcţie de poziţia degetului pe ecran schimbă vibraţia dispozitivului. Luminozitatea mai mare primeşte o vibraţie diferită. Culorile vor putea fi redate cu ajutorul sunetului.
Ei au vrut să obţină distanţa până la obiect, dar nu au reuşit să includă lucrul acesta în protoip.
Discoverit (a trecut în faza următoare)
Este o aplicaţie de scavenger hunt (căutare de comori) care doreşte să facă experienţa de vizitare a oraşelor mai interactivă. Se alege oraşul dorit, se selectează domeniile de interes şi apoi se afişează o ghicitoare. Practic, utilizatorul primeşte o poză şi cu ajutorul unor indicii caută obiectivul. De asemenea, poziţia lui este monitorizată şi aplicaţia îi spune cât de aproape este de ceea ce caută.
În cuvinte simple, în loc să descoperim un oraş străin cu o hartă, putem să folosim aplicaţia care ne va oferi diferite obiective şi indicii despre cum să le găsim. Sistemul de joc poate să ne provoace să le găsim mai amuzant şi, în plus, ne putem lupta cu prietenii noştri şi ne putem compara.
Pot exista echipe care se pot provoca între ele şi pot exista clasamente. Aplicaţia este asemănătoare cu GeoCaching, un program de căutare de comori. DiscoverIT doreşte 100.000 de utilizatori şi să facă parteneriate cu agenţiile de turism, doresc să colaboreze cu firme pentru team building-uri şi vor să facă parteneriate cu restaurante.
Lazyfit
Este o aplicaţie de fitness bazată pe integrarea socială, pe relaţiile cu prietenii. Exemplul prietenilor va fi motivaţia aplicaţiei. Echipa se bazează pe trei componente: amuzament, un antrenor de fitness care se adaptează după programul nostru şi, de asemenea, aplicaţia te laudă dacă ai realizat obiective.
LazyFit nu te obligă să calculezi calorii, iar în funcţie de tipul de exerciţii făcute des, va oferi recomandări în viitor. Aplicaţia are în centrul existenţei ei ideea de recomandare, nu de obligaţii calorice.