INFOGRAFIE Arma crimei: calculatorul. Victima: utilizatorul. Cum scăpăm de tentativa de asasinat

Ergonomia incorectă în faţa calculatorului are efecte negative asupra sănătăţii FOTO AFP

Utilizarea frecventă şi pe intervale mari de timp a dispozitivelor electronice are potenţialul de a duce la afecţiuni cronice ale oamenilor care practică acest stil de viaţă, la locul de muncă şi în timpul liber.

Majoritatea utilizatorilor sunt implicaţi în relaţii stabile cu electronicele de care s-au înconjurat. Calculatorul şi dispozitivele mobile ne-au schimbat modul de viaţă din toate punctele de vedere. Cafeaua băută în faţa laptopului în timp ce citim fluxul de ştiri online dimineaţa este doar unul dintre tabieturile preferate de utilizatori. Gadgeturile ne ucid în tot acest timp, în cel mai plăcut şi sistematic mod cu putinţă, chiar prin accesibilitatea pe care le-am asigurat-o.

Ne distrug nu doar viaţa socială, ci atentează şi la sănătatea noastră fizică şi mentală. Cu atât mai agresiv cu cât le folosim mai mult. Indiferent dacă sunt pasionaţi de computere sau nevoiţi să folosească dispozitivele inteligente în cele mai diverse scopuri, utilizatorii petrec cel puţin câteva ore în faţa lor în fiecare zi.

Tot mai puţine locuri de muncă nu mai implică folosirea computerului, iar pentru studiu acesta s-a instaurat demult pe podium ca resursă principală. Mai mult, odată treaba terminată, tot la gadgeturi apelăm şi pentru divertisment. Facebook este în sine un „job“ full-time, deşi lipsit de recompense materiale.  Viaţa socială virtuală prin actualizarea statusurilor este foarte activă şi are program de funcţionare nonstop. Acestea sunt circumstanţele tentativei de crimă din partea computerului.

Verdict: crimă

Practicat perfect voluntar şi într-un ritm entuziast în defavoarea altor activităţi puţin interesante, cum ar fi somnul, acest stil de viaţă constituie scena unei crime, cu cele mai diverse motive. Nu este nevoie de autoritatea în materie a Agathei Christie pentru a identifica elementele crimei: „armele“ sunt la tot pasul, legale şi disponibile tuturor: de la computer la laptop sau tabletă şi până la telefoanele smart sau televizoare inteligente.

Gama de muniţie este generoasă şi constă în milioane de aplicaţii interactive, dedicate fiecărui tip de dispozitiv şi fiecărei necesităţi. Fie că este vorba de calcule complexe de trigonometrie, de machete ale unei ambarcaţiuni sau de adoptarea unui animal domestic virtual, sunt şanse să existe o aplicaţie pentru fiecare dintre aceste activităţi.

Chiar şi cele care se petrec (încă) exclusiv offline, departe de gadgeturi, au totuşi aplicaţii ajutătoare. Oamenii care aleg activităţi sănătoase în rutina lor zilnică pot, de exemplu, să măsoare exact cât au alergat în parc, în număr de paşi. Pot astfel să-şi monitorizeze progresul şi să anunţe automat prietenilor de pe Facebook câte ture au dat.

Martorii nu lipsesc nici ei din scenariul acestei tentative de crimă. Prietenii cu preocupări comune sunt adesea, mai mult, anturajul care încurajează viaţa dintre gadgeturi.

Computerele şi dispozitivele inteligente sunt, aşadar, imposibil de evitat. În tot acest timp petrecut în faţa lor, ele îşi „atacă“ în linişte utilizatorii. Scenariul acestei crime premeditate de electronicele noastre, în principiu paşnice, poate fi evitat însă.

Metoda de operare

Deşi nu sunt resimţite imediat, mişcările repetitive făcute zilnic la locul de muncă, în timpul orelor petrecute la calculator, tensionează muşchii mâinilor şi ai spatelui până la lezare. Încheieturile sunt cele mai predispuse la accidentarea la job, pentru refacere fiind necesare cel puţin 31 de zile în jumătate din cazuri. Aproape două treimi dintre rănile produse la birou sunt cauzate de aceste traume repetate ale încheieturilor, coatelor sau umerilor, conform statisticilor. Toate sunt cauzate de poziţia incorectă a mouse-ului, de ergonomia
defectuoasă a biroului şi a scaunului,  precum şi de poziţionarea monitorului.

Consecinţele stilului de viaţă „cyborg“ nu se limitează la cele fizice. Atracţia exercitată de computerul mereu disponibil şi cu acelaşi chef de joacă precum cel al utilizatorului i-ar prăji acestuia creierul, în cele din urmă. Conectarea stă în spatele avalanşei cazurilor de ADHD (Attention Defficit – Hyperactivity Disorder) – atenţia deficitară şi hiperactivitate, conform cercetătoarei Susan Adele Greenfield, profesor la Universitatea Oxford din Marea Britanie. Mai mult, tehnologia obişnuieşte creierul uman să se creadă îndreptăţit la gratificaţii ime¬diate, în urma oricăror acţiuni întreprinse.

Multitaskingul digital este o altă caracteristică a activităţii noastre din faţa computerului. Cele 15 ferestre deschise în browser, în paralel cu conturile de e-mail, aplicaţiile de editare de conţinut, peste care tronează în sistem always on top (trad. – mereu deasupra), un player care rulează filme, sunt şanse pentru utilizatorul eficient să-şi facă creierul popcorn. Rezultatele unei asemenea mentalităţi în viaţa socială „reală“ (offline) pot fi
dezastruoase.

Cyborgi deconectaţi de realitate

Studiile arată că prea mult multitasking pe internet duce la amnezie emoţională, conform psihologilor de la Universitatea Stanford (SUA). Faptul că ajungem să ne bazăm permanent pe stimularea elementelor de interes din computer ne „dezinstalează“, în schimb, toată adaptarea pentru viaţa reală. Momentele în care vrem să ieşim din casă devin tot mai rare, socializarea offline este considerată plictisitoare, obositoare şi ajunge să se petreacă accidental. În acelaşi timp, lucrurile redevin interesante la o singură apăsare pe buton: cel de pornire a computerului.

Din spatele monitorului pândeşte insomnia, cauzată chiar de lumina emisă de ecran. Soluţia de moment pentru această problemă vine însă tot din computer. Deja ochii utilizatorilor încep să se resimtă. La fel şi metabolismul acestora. Numărul de kilograme este direct proporţional cu orele petrecute în faţa computerului, executând mecanic aceleaşi mişcări. Mai mult, aplicaţiile accesate fac diferenţa între supraponderalii şi obezii computerului: prima cauză a obezităţii la copii este jucatul pe calculator, conform Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, iar aproximativ 40% din copii suferă de această boală.

Tentativa de asasinat

Oricât ar fi de prinşi cu jocurile alese, gamerii hardcore (trad. – înrăiţi) ştiu că sunt dependenţi, sunt chiar mândri şi ironici din acest motiv. Ei reprezintă, indiscutabil, cea mai specializată categorie de utilizatori ai computerului. Industria jocurilor este perfect conştientă de acest lucru, de asemenea, şi le pune la dispoziţie cele mai extravagante jucării.

De la mouse-uri profesionale, cu greutăţi variabile pentru echilibrarea perfectă şi o mulţime de butoane cărora li se pot atribui comenzi distincte în jocuri, până la tastaturi care permit setarea de shortcuts (trad. – scurtături), toate perifericele se pot personaliza astfel încât să-şi transforme utilizatorii în adevărate maşini de luptă virtuale. 
Aceşti utilizatori care bat scoruri imposibile şi descoperă strategii ultraeficiente au instalat nu doar jocul în calculator, ci şi dependenţa – în psihic.

Simptomele sunt uşor de recunoscut: utilizatorii joacă cel puţin şase-opt ore zilnic şi iau decizii prost inspirate, doar pentru a petrece mai mult timp online: de la amânarea orei de somn, la întâlnirile cu prietenii sau a activităţilor legate de muncă. Comportamentul ulterior al gamerului dependent este cel similar celorlalte adicţii: schimbări bruşte ale stărilor de spirit, simptome de sevraj, creşterea toleranţei, recidivarea.
Aceleaşi regiuni ale creierului activate de dorinţa de a consuma alcool sau droguri sunt implicate şi în reacţiile dependenţilor de gaming atunci când văd imagini cu jocuri, potrivit studiilor. 

„Cea mai simplă soluţie este închiderea computerului şi stabilirea de etape simple de a ne «reconecta» la viaţa reală. O plimbare în parc, în drum spre întâlnirea cu prietenii, este una dintre acestea, cu oferirea gratificaţiei imediate cu care utilizatorii sunt obişnuiţi, chiar dacă aceasta vine în forma unui espresso la o conversaţie faţă în faţă“   Irma Kirschner, psiholog

Cum ne salvăm de intenţiile criminale ale computerului

Odată conştientizate modurile în care calculatorul ne ucide, putem evalua pericolul prin prisma „daunelor“ deja înregistrate. Următoarea etapă este anihilarea tentativei de crimă computerizată. Soluţia pe care majoritatea utilizatorilor împătimiţi o cunosc, deşi rareori o aplică, este să se deconecteze şi să iasă din zona de confort a gadgeturilor, afară din casă. Unele dintre soluţiile alternative cu şanse mari de realizare vin însă tot de la originea problemei, din calculator.

Există numeroase resurse online specializate în oferirea de soluţii pentru a face spaţiul de lucru cât mai ergonomic, de exemplu. Există numeroase site-uri care îi pot ajuta pe utilizatori să se eschiveze de încercarea computerului de a-i ucide. Soluţia vine tot de la aplicaţii: „Posture Screen“ sau „Posture Corrector“, de exemplu, asigură folosirea dispozitivelor fără dureri de cap, de spate şi de încheieturi, după caz.

Ecranul albastru al morţii

„Ecranul albastru al morţii“ nu este rezervat doar erorilor fatale ale computerului, ci şi celor de somn ale utilizatorului. Şi pentru acesta există antidot: aplicaţiile care schimbă culoarea ecranului pe tot parcursul zilei. Monitorul va lumina albastru în timpul orelor de zi, roşu cald seara şi va reveni la culoarea iniţială dimineaţa.
Ochelarii cu lentile reflectorizante sunt, de asemenea, o soluţie pentru protejarea ochilor, la fel şi investiţia în ecrane LCD. Un posibil remediu care implică redecorarea este vopsirea pereţilor din camera de lucru într-o culoare închisă şi mată. Pentru a preveni oboseala ochilor, trebuie, de asemenea, să privim un obiect aflat la distanţă, la fiecare 20 de minute, concluzionează specialiştii.

Dacă problema este „doar“ de prea mult timp petrecut în faţa monitorului, iar utilizatorilor le este imposibil să se desprindă de gadgetul preferat, aceştia pot împrumuta voinţa de a face totuşi acest lucru, tot prin intermediul unei aplicaţii: „Freedom“ deconectează computerul timp de cel mult opt ore. Numeroase programe restricţionează accesul la internet sau închid calculatorul, astfel încât „dozele“ de expunere la tentaţiile virtuale să fie prestabilite şi cuantificate.

Evadarea din calculator

Companiile specializate în IT sunt conştiente de pericolele statului la calculator, care pândesc atât sănătatea, cât şi creativitatea angajaţilor. De aceea, majoritatea iau măsuri pentru a-şi ridica echipele de pe scaune. Utilizatorii activi în oricare alt domeniu au însă şi ei la dispoziţie numeroase resurse de a se bucura doar de beneficiile butonatului, fără a suferi şi consecinţele.

„Cea mai simplă soluţie este închiderea computerului şi stabilirea de etape simple de a ne «reconecta» la viaţa reală. O plimbare în parc, în drum spre întâlnirea cu prietenii, este una dintre acestea, cu oferirea gratificaţiei imediate cu care utilizatorii sunt obişnuiţi, chiar dacă aceasta vine în forma unui espresso la o conversaţie faţă în faţă“, a explicat Irma Kirschner, psiholog. Supravegherea conturilor pe reţelele sociale ale copiilor este, de asemenea, recomandată, a concluzionat specialistul. 

Calculatorul, instrument de salvare

Utilizatorii conştienţi de folosirea în supradoze a computerului ezită să apeleze la ajutorul specialiştilor. Alternativa preferată de mulţi este cea a consultanţei online. E-terapia oferă avantaje faţă de cea tradiţională, dar presupune şi riscuri.

Disponibilitate: ajutorul specialiştilor poate fi solicitat de oriunde, la orice oră. Accesul este imediat, dar eficienţa sfaturilor primite depinde de calificarea persoanei din spatele celuilalt monitor, mai greu de verificat.

Lipsa contactului: în absenţa interacţiunii directe, utilizatorii sunt mai deschişi şi le este mai uşor să fie sinceri. Reversul medaliei este că încrederea în specialist se stabileşte mai greu online, iar motivaţia de a persevera este scăzută.

Metodă convenabilă: nu numai că utilizatorul nu este nevoit să-şi recunoască problemele încă din sala de aşteptare, faţă de ceilalţi oameni, dar tinde spre terapia online şi pentru că este, în majoritatea cazurilor, mult mai ieftină.

Documentarea necesară: acreditările specialiştilor sunt mai greu de verificat în mediul online, iar utilizatorii trebuie să-şi facă bine „temele“ înainte de a apela la ei. Pe de altă parte, eficienţa terapiei online este puţin documentată în prezent.