În „nor” e mai uşor. De ce să îţi stochezi fişierele în cloud

Producem cantităţi enorme de informaţii în fiecare zi. Fie că este vorba de fotografii sau clipuri video, fişiere text sau audio, acestea ocupă spaţiu şi pot dispărea la fel de uşor cum au fost create. Soluţia? Stocarea în cloud.

Primul meu computer avea un hard-disk de 20GB. Sistemul de operare ocupa o parte importantă, iar pozele, muzica, filmele şi jocurile se dovedeau mereu prea multe pentru spaţiul de stocare. Pe atunci (2004), serviciile de stocare în cloud nu erau pentru toată lumea, iar singura opţiune de back-up pe care o aveam la dispoziţie erau CD-urile. Şi acum, într-un colţ al apartamentului, există sute de CD-uri “etichetate” cu un marker negru. Partea tristă este că acum niciunul dintre ele nu mai funcţionează, deteriorându-se odată cu trecerea timpului.

La scurt timp după ce mi-am luat primul laptop (2008), credeam că am scăpat de problema spaţiului de stocare. Avea un hard-disk de 200GB şi, pentru o vreme, nu am avut probleme. Apoi am descoperit o pasiune pentru Adobe Photoshop, iar fişierele deveneau din ce în ce mai mari şi mai multe. Pentru a nu-mi pierde ”capodoperele”, am decis să le transfer pe stick-uri USB, dar şi acestea s-au stricat în timp. După 10 ani, am pierdut 80% din datele stocate de-a lungul timpului. În 2015, m-am hotărât să pariez pe cloud.

Ce este cloudul

Înainte de a trece la avantajele stocării în cloud, vă invit să parcurgem împreună o mică istorie a ”norului”. În 1961, cercetătoul John McCarthy teoretiza pentru prima dată conceptul de cloud. El spunea că, la un moment dat, puterea de procesare a computerelor va putea fi închiriată ca orice alt serviciu – apă, lumină sau gaze. Tehnologia de la vremea aceea nu permitea acest lucru, dar la finalul anilor ’90, ideea lui a devenit realitate. Compania SalesForce.com oferea întreprinderilor acces la anumite aplicaţii printr-o interfaţă web. Practic, aplicaţiile rulau pe computerele SalesForce.com, nu pe computerele companiilor cliente. În acest fel, se economiseau resurse şi accesul la respectivele aplicaţii se făcea mult mai uşor. De atunci şi până acum nu s-au schimbat foarte multe lucruri, cel puţin nu din punct de vedere al principiului de funcţionare. Şi în zilele noastre, cloudul presupune folosirea unor servere aflate la distanţă pentru a efectua anumite operaţiuni sau pentru a stoca informaţii, însă numărul de servicii a crescut considerabil, iar costurile pentru utilizatori au scăzut.

Cum funcţionează cloudul? E mai simplu decât s-ar putea crede. Mai exact, utilizatorii interacţionează, prin intermediul unei interfeţe web sau a unei aplicaţii, cu nişte computere foarte performante, legate între ele. Atunci când utilizezi un serviciu de stocare în cloud, este ca şi cum ţi-ai depozita lucrurile într-un şopron închiriat sau ca şi cum ţi-ai ţine bijuteriile în cutia de valori a unei bănci. În loc să-ţi aglomerezi sufrageria cu lucruri pe care nu le mai foloseşti, dar pe care nu vrei să le arunci, te foloseşti de un spaţiu creat pentru asta. La fel şi în cazul bijuteriilor, care nu ai vrea să dispară sau să fie furate.

Avantajele stocării în cloud

În speranţa că am reuşit să explic conceptul de cloud în termeni mai prietenoşi, acum vă voi explica de ce merită să folosiţi această tehnologie.

În primul rând, cu ajutorul ”norului” nu rămâi niciodată fără spaţiu de stocare. HDD-ul computerului se poate umple foarte repede, iar pentru a face loc unor fotografii sau filme noi fără a le şterge pe cele vechi, poţi folosi un serviciu de genul One Drive, de la Microsoft. One Drive oferă un spaţiu de stocare gratuit de 15GB, iar dacă mai inviţi un prieten să folosească serviciul, mai primeşti 5GB. Mai mult, utilizatorii de Office 365 primesc un 1TB pe care să încarce absolut ce vor ei. Pentru a vă face o idee, cei 15GB pot găzdui aproximativ 6.000 de fotografii la rezoluţie înaltă. Mai multe detalii despre versiunile plătite de OneDrive găsiţi aici.

În al doilea rând, în cloud datele tale nu se pierd niciodată. Detaliam la începutul articolului peripeţiile mele cu diverse medii de stocare. Ei bine, în cloud astfel de neplăceri nu există, deoarece informaţiile nu sunt stocate într-un singur server. Serverele din reţea comunică între ele şi fac automat copii de rezervă. Astfel, dacă unul dintre computere se arde, informaţiile rămân în siguranţă.

În al treilea rând, informaţiile tale sunt în siguranţă. Cloudul poate fi considerat un seif pentru datele sensibile. Şansele ca un dispozitiv precum o tabletă, un smartphone sau un laptop să se piardă sau să fie furat sunt mai mari decât şansele ca serverele să fie sparte. Astfel, anumite informaţii la care nu ai vrea să aibă acces alte persoane ar trebui stocate în “nor”. Serviicile de cloud storage folosesc soluţii de criptare, pentru ca, în cazul unei breşe de securitate, datele să nu poată fi citite.

În al patrulea rând, îţi poţi accesa fişierele de oriunde şi de pe orice dispozitiv. Mi s-a întâmplat de câteva ori să am neapărată nevoie să accesez un document de pe laptopul de acasă, iar stocarea în cloud m-a salvat. Pur şi simplu am deschis aplicaţia OneDrive pe smartphone şi am intrat în document, pentru că fusese salvat în folderul care se sincronizează automat cu norul. Aplicaţia OneDrive este disponibilă pe toate platformele şi o puteţi descărca de aici.

În al cincilea rând, e mult mai uşor să partajezi documentele în echipă. Să spunem că ai lucrat toată noaptea la un proiect important care conţine imagini, fişiere text şi fel de fel de arhive. Trebuie să dai respectivul proiect colegilor tăi, pentru a primi feedback. Ce faci atunci? În loc să foloseşti un stick USB (care se poate rătăci sau care se poate defecta), încarci proiectul în cloud şi le dai acces instant la toate resursele.

În al şaselea rând, dacă tot veni vorba de colaborarea cu diverse persoane, cloudul te ajută să lucrezi în echipă. Soluţia OneNote, de exemplu, te ajută să lucrezi în timp real cu persoane aflate în alte locuri şi îţi permite să editezi în timp real documente în care scriu, în acelaşi timp, alţi utilizatori. De exemplu, în redacţie, folosim un document comun pentru a nota idei noi de articole. Toată echipa are acces la el şi toată lumea poate contribui cu idei sau cu feedback.

În ultimul rând, cloudul nu-ţi ocupă spaţiu pe birou. Să zicem că ai investit o sumă considerabilă în harduri externe pentru a-ţi face backup la datele din PC. Unde vei ţine acele harduri? La fel ca şi CD-urile, ocupă spaţiu care ar putea avea altă întrebuinţare. Cloudul te scapă de aglomeraţia din sertare.

Riscurile stocării în cloud

Din nefericire, orice tehnologie informatică vine la pachet cu riscuri. Cea mai mare problemă  este securitatea, iar de cele mai multe ori, utilizatorii sunt cei ”vinovaţi” pentru breşele din sistem. Parolele slabe pot anula absolut toate măsurile luate de o companie, iar consecinţele pot fi devastatoare. Am scris aici despre cum poţi să te asiguri că nu îţi ghiceşte nimeni parola. Merită, totuşi, menţionat că furtul de date nu este mai mare în cloud faţă de alte medii de stocare.

Vorbind de consecinţe devastatoare, trebuie amintit scandalul care a înconjurat serviciul de stocare în cloud al Apple. Acolo, o eroare de securitate a dus la publicarea pe Internet a unor fotografii care le arătau pe unele vedete din străinătate în ipostaze intime. Atunci, un hacker s-a folosit de o eroare a iCloud care permite introducerea unei parole greşite la infinit, fără ca utilizatorul să fie anunţat.

Serviciul OneDrive dispune de autentificare în doi paşi, ceea ce înseamnă că atunci când te loghezi pe un dispozitiv nou, vei primi un mesaj text pe telefon pentru a confirma că eşti tu. Această măsură de securitate te ajută  şi în cazul în care cineva ţi-a aflat parola şi încearcă  să-ţi acceseze contul. Totuşi, încearcă mereu să te asiguri că materiale care ţi-ar putea afecta imaginea rămân private. Playtech a discutat cu Lucian Negoiţă, Psihoterapeut Emotion Center, pentru a afla care ar fi consecinţele în cazul în care intimitatea ta ar fi încălcată.

Potrivit acestuia, impactul asupra persoanelor publice este mai mic decât asupra persoanelor de rând, pentru că primele se obişnuiesc cu astfel de atacuri pe parcursul carierei. „Din păcate, persoanele publice trebuie să îşi asume şi să plătească uneori preţul notorietăţii lor. Şi mai trist este că pot exista şi victime colaterale, copii sau parteneri care şi ei pot fi afectaţi de publicarea unor astfel de materiale sensibile. Impactul emoţional poate varia în funcţie de profilul psihologic al persoanei implicate, fie că este vorba despre o vedetă sau o persoană obişnuită. Înclin să cred că vedetele se confruntă pe parcursul devenirii lor publice cu astfel de atacuri, provocări şi din partea oamenilor din massmedia. Astfel, ele parcurg un proces de desensibilizare emoţională, cu alte cuvinte îşi tăbăcesc pielea sufletului prin aceste multiple expuneri. Unele vedete chiar îşi doresc astfel de acţiuni pentru a mai câştiga notorietate, rămânând în centrul atenţiei şi, când s-a mai aşezat un pic din praf al uitării, victimizându-se. Alte persoane îndură demn şi merg mai departe, asumându-şi statutul şi recurgând la instanţele de justiţie fără mare tărăboi în presă“, a declarat Lucian Negoiţă.

O persoană care a fost victima unui astfel de atac informatic poate trece printr-o serie de stări. „Sunt trei mari mecanisme prin care noi, oamenii, supravieţuim şi mergem mai departe în situaţii interpretate ca fiind de limită, celebrele: luptă, fugi sau blocaj. Unii dintre noi alegem să ne luptăm, să luăm atitudine, alţii trecem sub tăcere astfel de evenimente şi mergem mai departe; sunt şi oameni care pur şi simplu rămân blocate şi se victimizează, sunt pentru multă vreme prizonierii acelor situaţii“, a mai explicat Lucian Negoiţă.

Dacă se întâmplă ca o persoană cunoscută să fie victima furtului de informaţii sensibile, cel mai bine este să întrebi cum ai putea fi de ajutor, în loc să acţionezi după primul instinct. „Este important să aflăm, într-o primă fază, ce îşi doresc de la noi persoanele care au suferit o astfel de expunere a intimităţii lor. Cred că este de preferat să nu ne imaginăm noi ce îşi doresc şi să sărim cu soluţii sau cu o condescendenţă exagerată, să le victimizăm noi oferindu-le atenţia şi afecţiunea noastră astfel. Sigur, a ne arăta o sinceră compasiune când chiar simţim asta este de preferat. Empatia este ceea ce ne ajută de multe ori să mergem mai repede mai departe, să simţim că nu suntem singuri“.

În cele mai multe cazuri, explică psihologul, cei care invadează intimitatea altora sunt persoane cu o stimă de sine redusă sau care suferă de tulburări de personalitate. „Asemenea comportamente le consider a fi provocări, unele cu beneficii imediate. Unii oameni chiar se simt bine făcându-le rău altora. Astfel de comportamente sunt provocări prin care aceşti oameni vor să producă nişte reacţii în rândul persoanelor cărora li s-a violat intimitatea sau reacţii din partea massmedia. Pot fi acte de pedepsire, de şantaj emoţional, de a cerşi sub diverse forme atenţia, aprecierea sau diverse avantaje materiale. Din punct de vedere al gradului de inteligenţă emoţională, îi putem considera nişte copii ce provoacă pentru a obţine. Metodele în sine ne diferenţiază din păcate şi valoric. Sunt oameni cu o stimă de sine redusă, care încearcă astfel să îşi umple rezervorul încrederii şi valorizării interioare. Putem vorbi şi despre patologii emoţionale din spectrul unor tulburări de personalitate, de gen paranoid sau antisocial unde gradul de empatie este foarte scăzut. Nu îi faci rău aproapelui dacă te gîndeşti şi la consecinţele acţiunilor tale“.

În concluzie, pot spune că merită să foloseşti serviciile cloud, dar trebuie să o faci cu cap. Întotdeauna ai grijă de contul şi parola ta şi nu lăsa datele acestea la îndemâna nimănui. Ai grijă cu cine partajezi fişiere şi, dacă foloseşti servicii de cloud pe dispozitive comune (cum ar fi PC-ul unui coleg), asigură-te că te-ai deconectat de la cont după ce ţi-ai făcut treaba.  Avantajele serviciilor de stocare online sunt prea mari şi prea multe pentru a fi ignorate, iar în viitorul apropiat, absolut totul va fi în cloud.