China a blocat un acord de miliarde de dolari între Intel și o companie israeliană

Intel a anunțat oficial, pe 16 august, rezilierea unui acord de 5,4 miliarde de dolari cu Tower Semiconductor, care ar fi trebuit să propulseze compania mai aproape de "scopul de a deveni a doua cea mai mare fabrică globală de semiconductori, până la sfârșitul deceniului".

Intel. FOTO Shutterstock

Acordul se încheie cu Intel plătind o taxă de reziliere de 353 de milioane de dolari către compania israeliană Tower. 

Beijingul avea autoritatea să amâne acordul cu Intel deoarece China cere ca Administrația de Stat pentru Reglementarea Pieței să aprobe fuziunile în cazul în care una dintre companii are un interes comercial semnificativ în țară. Intel operează fabrici în China, iar țara reprezintă unul dintre cele mai mari piețe pentru aceasta. A obținut aproape 23 de miliarde de dolari în China în 2021.

Și Tower Semiconductor are o fabrică în Nanjing, China, care este operațională din 2017. Fabrica produce cipuri pentru o varietate de clienți, inclusiv autovehicule, industrie și consumatori.

În 2022, Tower Semiconductor a anunțat că va construi o nouă fabrică în China. Noua fabrică va fi situată în Suzhou, Jiangsu și este programată să fie deschisă în 2025.

Iată clasamentul celor mai mari 10 fabrici globale de semiconductori pentru alte companii în 2022, conform IC Insights:

1. TSMC (Taiwan Semiconductor Manufacturing Company)
2. Samsung Electronics
3. GlobalFoundries
4. UMC (United Microelectronics Corporation)
5. SMIC (Semiconductor Manufacturing International Corporation)
6. Tower Semiconductor
7. Nexperia
8. ON Semiconductor
9. STMicroelectronics
10. Infineon Technologies

Termenul limită pentru finalizarea acordului a expirat pe 15 august, după ce companiile de tehnologie nu au reușit să obțină aprobarea în timp util din China, a declarat Intel în comunicatul de presă.

Intel și Tower au ajuns la un acord în februarie 2022. Potrivit Bloomberg, anularea acordului săptămâna aceasta era de așteptat, deoarece oficialii chinezi au tergiversat lucrurile timp de luni de zile și în cele din urmă nu și-au dat acordul final.

Acordul pare să fi fost încheiat în mod amiabil, cu Intel plătind o taxă de reziliere de 353 de milioane de dolari către Tower.

"Respectul nostru față de Tower a crescut în acest proces, și vom continua să căutăm oportunități de a lucra împreună în viitor", a declarat Pat Gelsinger, CEO-ul Intel, în comunicatul de presă.

Pentru Intel, acest eșec a încheiat un plan de extindere a afacerii sale într-un "domeniu în creștere rapidă din industria semiconductorilor", prin exploatarea expertizei Tower în fabricarea cipurilor mai vechi încă utilizate în domenii precum cel al vehiculele electrice, relatează Bloomberg. Prin fuziune, Intel ar fi dobândit fabricile și clienții Tower, ceea ce ar fi putut oferi Intel un avantaj mai mare în piețe variate în fața dominantei Taiwan Semiconductor Manufacturing Co. (TSMC).

Reducerea dependenței de TSMC ca furnizor de cipuri a devenit o prioritate pentru guvernele din întreaga lume care încearcă să își crească aprovizionarea cu cipuri la nivel intern. Anul trecut, președintele TSMC, Mark Liu, a avertizat că tensiunile în creștere ar putea determina China să invadeze Taiwan și să facă fabrica de cipuri cea mai avansată din lume "nefuncțională", scrie CNBC.

SUA a adoptat CHIPS and Science Act , legea pentru CIP-uri și Știință, și a încercat să colaboreze cu TSMC pentru a deschide fabrici de cipuri în Arizona, dar aceste eforturi au fost întârziate din cauza a lipsei de lucrători calificați în SUA. Pe măsură ce fabricile TSMC din SUA continuă să întâmpine întârzieri, alți producători de cipuri obțin finanțare prin CHIPS and Science Act, precum Intel, și devin mai importanți pentru SUA în timp ce încearcă să stabilizeze și, în cele din urmă, să domine industria de cipuri.

Când CHIPS and Science Act a fost adoptată, Gelsinger de la Intel era "încântat", potrivit propriilor declarații. Dar Bloomberg a relatat că atunci când CHIPS and Science Act a fost adoptată, a pus Intel într-o poziție "stânjenitoare". La momentul respectiv, Intel căuta să reducă costurile și să încetinească angajările după o perioadă de pierderi financiare. Gelsinger a afirmat că parte din strategia Intel de a reface rentabilitatea companiei era să se extindă în piețe noi de cipuri, ceea ce acordul cu Tower ar fi putut să asigure cu ușurință.

Visele de fuziune ale Intel cu Tower au fost spulberate pe măsură ce tensiunile dintre SUA și China se intensifică. Luna trecută, The Guardian a relatat că "războiul" economic legat de tehnologia cipurilor "a devenit o sursă majoră de ostilitate între cele două superputeri ale lumii." Această tensiune motivează din ce în ce mai mult China să blocheze acordurile privind semiconductorii care ar fi în beneficiul SUA, a relatat Bloomberg, și face mai dificilă obținerea aprobărilor Chinei pentru companii precum Intel.

Stuart Pann, vicepreședinte senior și director general al Intel Foundry Services, a declarat în comunicatul de presă că Intel va continua să lucreze în direcția obiectivelor sale ambițioase de creștere.

"De la lansarea sa în 2021, Intel Foundry Services a obținut recunoaștere din partea clienților și partenerilor, și am înregistrat progrese semnificative către obiectivul nostru de a deveni a doua cea mai mare fabrică externă globală până la sfârșitul deceniului", a declarat Pann.