Andreea Medvedovici-Per, RGDA: Industria jocurilor video are astăzi o cifră de afaceri mai mare decât a industriei de filme blockbuster și de muzică la un loc
0Am participat în premieră la conferința dezvoltatorilor de jocuri video din România, Dev.Play, ediția 2022, desfășurată pe 24 și 25 noiembrie, unde am stat de vorbă cu Andreea Medvedovici-Per, Director Executiv RGDA, vicepreședinte al EGDF (Federația Europeană a Dezvoltatorilor de Jocuri) și co-fondator al Asociației Women in Games Romania.
Andreea Medvedovici-Per: ”Dev.Play 2022 este la 7-ea ediție și a fost creată de Catalin Butnariu, președintele RGDA și de mine în ideea în care comunitatea era deja destul de mare și avea nevoie să devină mai închegată. E un prilej de networking pentru profesioniștii din industrie, dar și de celebrare a creșterii, a jocurilor care s-au lansat și cu care ne mândrim și care încununează un an de dezvoltare".
Tot de la ea am aflat că la Dev.Play 2022 au participat 3 streameri foarte cunoscuți (Bobospider, Baabuska, NoThx) în zona de gaming din România și Bulgaria, care au promovat jocurile de la Indie Festival.
Cum ajută conferința Dev.Play dezvoltatorii de jocuri?
În timpul DevPlay am creat în colaborare cu Valve o pagină de jocuri din Europa de Est care e promovată pe prima pagina a platformei Steam, cel mai mare magazin de jocuri pe PC din lume.
Foarte multe jocuri din Europa de Est au un ”daily feature” pe prima pagină Steam în timpul Dev Play. Acesta e unul dintre cele mai importante lucruri pe care le facem pentru dezvoltatorii de jocuri de PC, dacă te uiți la graficele lor de vânzări în perioada Dev.Play se duc în sus pentru că au o vizibilitate la care altfel n-ar avea acces.
Ce ne poți spune despre industria dezvoltatorilor de jocuri din România?
Industria jocurilor video din România este în top 5 în Europa ca și număr de angajați și colaboratori numărând peste 6700 de profesionști.
Avem șansa de a avea în România trei dintre cele mai mari companii din lume cu studiori și sute sau mii de angajați: Electronic Arts, Ubisoft și Gameloft. Acestea codezvoltă jocuri aici, spre exemplu: FIFA codezvoltat cu Electronic Art , Asassin's Creed și seriile Tom Clancy de la Ubisoft.
Cel Puțin Ubisoft este în România de la începutul anilor '90, deci are o istorie destul de lungă în spate. Firmele astea mari care au venit aici, au dat o șansă în primul rând programatorilor români, au instruit profesionști și în celelalte domenii din gaming și au creat un ecosistem care este destul de complex.
Ce ne poți spune despre studiourile independente de jocuri din România?
Au apărut și multe studiouri Indie, studiouri independente, care dezvoltă jocuri cu IP propriu, adică care dezvoltă jocuri 100% românești. Unele dintre aceste jocuri au un succes important în nișele în care activează. Avem spre exemplu KillHouse Games, un studio de 7 oameni, 2 cofondatori care vin cu experiență de la Ubisoft și Electronic Arts, care au creat o franciză de mare succes Door Kickers (1, 2 și Action Squad). Jocul are sute de mii de descărcări și o cifră de afaceri de milioane de euro, un real succes " Made in Romania".
Industria creatorilor de jocuri video este eminamente globală, nimeni nu creează jocuri doar pentru piața locală. Jocurile se creează cu audiență generală, globală în minte.
Pe lângă franciza Door Kickers avem și alte exemple, "Move or die" creat de Those Awesome Guys, Brawlout creat de Angry Mob Games din Cluj. După succesul cu Brawlout au avut bani să-și finanțeze următorul joc, Trinity Fusion, și chiar aici la DevPlay '22 au prezentat public al doilea demo al jocului.
Cam cât durează crearea unui joc video de console sau PC în România?
Trinity Fusion a fost dezvoltat timp de patru ani, 2-4 ani find ciclul obișnuit de dezvoltare al unui joc. Timpii de așteptare și de dezvoltare a unui joc în România sunt mai mari decât în alte țări, pentru că banii vin din surse proprii și atunci e greu să găsești cei mai buni profesioniști care să lucreze full time la un proiect.
Există foarte mulți bani investiți la nivel global în industria asta, pentru că este vizibil potențialul enorm pe care îl au jocurile. Industria jocurilor video are astăzi o cifră de afaceri mai mare decât a industriei de filme blockbuster și de muzică la un loc.
Ceea ce se întâmplă în alte țări și nu se întâmplă la noi este că existe scheme de granturi care împing studiourile respective să producă conținut 100% original. Și noi așteptăm așteptăm asta de la autoritățile noastre și suntem în discuții pentru a fi sprijiniți.
În ce state europene sunt sprijiniți dezvoltatorii de jocuri?
În Polonia și-au dat seama după succesul The Witcher de potențialul enorm pe care-l are industria, mai ales de a exporta un produs 100% original și au investit mulți bani. Finlanda are scheme de ajutor foarte consistente pentru industria de jocuri, mai ales pentru cele pentru platformele mobile. Marea Britanie investește în dezvoltarea de jocuri locale.
Din momentul în care lansezi jocul cât durează până începi să câștigi bani, în cât timp devine profitabil?
Din momentul în care îl lansezi, de foarte multe ori îl lanseazi în early-access, ceea ce însemnă că-l vei mai dezvolta pe baza răspunsului primit de la jucători, astfel încât jocul să prindă și mai mult contur. Primele luni, în primul an primești afluxul de capital cu care poți începe un proiect nou de exemplu.
În momentul în care tu ești un dezvoltator de jocuri, dezvolți un joc, trebuie să te hotărăști dacă vei fi și publisher sau dacă îți cauți un publisher cunoscut. Rolul publisher-ului este să pună jocul pe platforme, pe Steam, pe Nintendo Switch, pe Playstation, pe X-Box și apoi să se ocupe de promovare. Prin influenceri, prin comunicate de presă, prin interviuri, prin social media.
Nu există nimeni mai bun să promoveze jocul decât cel care l-a dezvoltat și știe exact pentru cine l-a dezvolatat și cum. Pentru foarte multe din studiourile mici, mai ales studiourile Indie, având echipe pure de dezvoltare există o reticență de a fi proprii publisheri și atunci își caută publisheri care-i ajută la lansare.
Ceea ce înseamnă că publisherii iau o parte din banii pe care acel joi îi produce. Și platforma care găzduiește jocul ia o parte din venituri, un anumit procent. Situația e complexă, de la cei 10 dolari, să zicem, pe care-i plătește un jucător doar o parte ajung la dezvoltatorii de jocuri.
Dacă vrei să scapi de mijlocitori, devii propriul publisher pe Steam, pe Nitendo etc.
Poți să te duci direct la platforme și să-ți publici jocul pe ele?
Da, clar. În momentul acesta platformele au un proces de publicare al unui joc extrem de clar și bine stabilit și oricine poate să facă asta dacă își dorește. E destul de ușor.
Ce i-ai spune cuiva care vrea să se apuce de dezvoltarea de jocuri video?
În momentul acesta tehnologia devine tot mai accesibilă pentru a putea creea jocuri, pentru că avem motoare ca Unity și Unreal care ajută foarte mult și scurtează timpii de dezvoltare ai unui joc. Poți să creezi jocuri de oriunde, unul dintre cele mai de succes studiouri Indie din România este Stuck In Attic de la Târgu Mureș care a creat două kickstarter-uri de mare suscces.
Avem la Brașov un studio destul de mare care automatizează economia de game design, care a deschis și un studio la Cluj și are câteva zeci de angajați și a luat diferite runde de finanțare destul de mari. Timișoara începe să devină un pol în industria noastră și suntem cumva fericiți să vedem de la an la an cum procentajul firmelor exclusiv în București se micșorează și crește numărul firmelor din restul țării.
Se încarcă comentariile...
