2013: consolele de jocuri atacă din nou
0
Noua generaţie de console de jocuri vine cu schimbări importante, dar o altă categorie de dispozitive începe să muşte din piaţa de gaming
Gamerii au motive să fie fericiţi anul acesta. Dacă te numeri printre pasionaţii de jocuri video, începe să economiseşti bani pentru că în iarnă vei avea de făcut o alegere dificilă şi costisitoare: Xbox One sau Playstation 4. Anul 2013 a început promiţător pentru industria jocurilor video. Două dintre cele trei mari companii producătoare de console au anunţat noile generaţii de dispozitive care îi vor ţine ţintuiţi în faţa televizorului pe cei împătimiţi de sporturile electronice.
Japonezii de la Sony şi-au prezentat consola Playstation 4 pe 20 februarie, în cadrul unui eveniment organizat la New York. Mai corect ar fi să spunem că cei de la Sony au prezentat joystick-ul noii console şi specificaţiile tehnice ale acesteia. Deocamdată, nimeni nu ştie cum va arată „staţia de joacă“, ci doar ce ştie să facă.
Trei luni mai târziu a venit rândul celor de la Microsoft să-şi etaleze dispozitivul de gaming de ultimă generaţie. Xbox One, succesorul popularei console Xbox 360, a fost dezvăluit, pe 21 mai, în Redmond, Washington (Statele Unite ale Americii) la sediul companiei. Americanii nu au fost la fel de secretoşi ca şi japonezii şi au prezentat întreg sistemul de jocuri, cu tot cu accesoriile aferente.
Duelul granzilor
Consola celor de la Sony are un avantaj când vine vorba de specificaţiile tehnice şi de puterea de procesare. Cu toate că atât Xbox One cât şi PS4 au un procesor AMD Jaguar cu opt nuclee, consola Sony dispune de 1.152 de nuclee ale procesorului grafic. Xbox One are numai 768. Noua consolă a japonezilor are o performanţă de 1,84 teraflopi ( (n. red. unitate de măsura a performanţei computerelor), iar Xbox atinge 1,23 teraflopi. Mai mult, Playstation 4 are un avantaj şi când vine vorba de memoria internă.
Totuşi, nu toate consolele de ultimă generaţie au fost lansate anul acesta. Nintendo a furat startul, iar sistemul Wii U a ajuns în magazine încă din luna noiembrie a anului trecut. El vine cu un controler diferit, de tip tabletă, însă consola nu se bucură de foarte multă popularitate.
Trecutul
Istoria consolelor de jocuri începe cu Magnavox Odyssey. Aceasta a fost lansată în 1972 şi în total au fost create 27 de jocuri care funcţionau pe acest sistem. Vânzările acestei console au avut de suferit din cauza marketingului prost. Oamenii credeau că aceasta va funcţiona numai pe televizoarele produse de aceeaşi companie, aşa că numai 330.000 de exemplare au ajuns în sufragerii. Cei de la Atari au observat acest lucru şi când au lansat consola Atari 2600, în 1977, au avut grijă să specifice că sistemul funcţionează pe orice televizor. Drept urmare, compania a vândut peste 30 de milioane de unităţi.
Cei de la Nintendo şi-au făcut intrarea pe piaţă în 1983, cu Nintendo Entertainment System (NES), şi s-au bucurat de un succes enorm. Tot atunci a luat naştere şi franciza „Mario“. Compania a vândut peste 60 de milioane de unităţi şi consola a fost numită, în 2010, de către site-ul de specialitate ign.com, cea mai bună consolă a tuturor timpurilor.
Trecem peste câteva console pentru a ajunge tot la una produsă de Nintendo. SNES (Super Nintendo Entertainment System) putea afişa grafică 3D şi a fost lansată în 1990. După aceasta, în 1994, Sony a produs prima consolă ale cărei jocuri nu mai erau stocate pe casete, ci pe CD-uri. Peste 102 milioane de persoane şi-au achiziţionat acest sistem revoluţionar.
Cei de la SEGA au fost primii care au introdus conceptul de jocuri online pe console, prin dispozitivul SEGA Dreamcast. Aceasta nu s-a bucurat de succes, însă putem considera că a adus gamingul mai aproape de forma lui actuală.
Sony a dat lovitura în 2000 cu Playstation 2, o consolă folosită chiar şi în zilele noastre, care s-a vândut în peste 155 de milioane de exemplare. Un an mai târziu, americanii de la Microsoft au decis că este timpul să intre şi ei pe această piaţă, cu sistemul de jocuri Xbox. Acesta a fost primul sistem care necesita plată pentru jocurile online şi au fost cumpărate 24 de milioane de unităţi.
Următoarea generaţie de console de jocuri, lansată între 2005 şi 2006, a inovat industria gamingului din toate punctele de vedere. Sony s-a axat pe grafică şi performanţă cu sistemul Playstation 3, Microsoft a mizat pe jocul online şi în reţea cu Xbox 360, iar cei de la Nintendo au venit cu venit cu Wii, consolă ce dispune un controler special bazat pe mişcare. Wii a depăşit PS3 şi Xbox 360 în vânzări mulţumită controlului inedit dar şi preţului mai scăzut.
Viitorul din prezent
Îmbătaţi, probabil, de succesul Wii, cei de la Nintendo au decis să mizeze pe aceleaşi cărţi cu Wii U. Ei au redesenat complet joystick-ul şi l-au transformat într-o tabletă cu butoane. Utilizatorii pot folosi ecranul atât pentru a se juca, cât şi pentru a vedea mai multe informaţii din joc (hărţi, statistici, etc.). Totuşi, consola nu vine cu o performanţă ridicată şi nici cu o reţea puternică în spate, aşa că nu se bucură de succes. Japonezii au reuşit să vândă numai 3,5 milioane de unităţi în jumătate de an de la lansare. Atât Nintendo Wii cât şi Wii U sunt console destinate jucătorilor de ocazie, nu gamerilor înrăiţi, iar principalul lor atu a dispărut când Xbox a introdus sistemul Kinect, care permite controlul prin mişcare şi prin voce.
Cei de la Sony au învăţat mult de la concurenţă şi noua consolă Playstation 4 vine cu elemente împrumutate atât de la Xbox cât şi de la Wii. Gamingul va deveni mult mai social cu PS4, susţine producătorul japonez. Astfel, jucătorii au posibilitatea de a-şi transmite sesiunile de joc în direct, prin reţeaua PSN, controlerul are un buton de distribuire şi poate fi urmărit de camera video PS Eye. Totodată, consola portabilă Vita poate fi folosită la fel ca şi joystick-ul Wii U, iar jucătorii pot juca titlurile preferate în afara sufrageriei, în timp ce telefoanele Xperia poti fi folosite pentru a afişa informaţii suplimentare.
Microsoft mizează pe controlul inovator şi pe o experienţă multimedia completă cu Xbox One. Consola va comunica cu proprietarul ei prin dispozitivul Kinect care acum vine integrat în sistem. Mai mult, Xbox One vine şi cu sistemul de operare Windows instalat. Asta îi oferă acces la o gamă largă de aplicaţii şi cei care vor cumpăra consola vor avea parte de o experienţă multimedia completă.
Trendul anului 2013: divertismentul social
Dacă până de curând, Sony şi Microsoft au avut filosofii similare în ceea ce priveşte consolele de jocuri, prăpastia dintre ele se măreşte odată cu noua generaţie de sisteme. Japonezii mizează pe faptul că gamerii înrăiţi vor să se laude cu rezultatele lor şi au introdus un buton de „share“ pe joystick. În schimb, americanii încearcă o unificare a dispozitivelor proprii (cu Windows 8, RT sau Windows Phone 8) şi vor să transforme consola de jocuri într-un adevărat centru multimedia.
Gamingul în era „socială“
Datorită reţelor sociale, în special Facebook, majoritatea aspectelor din viaţa noastră au căpătat o dimensiune socială foarte pronunţată. Acest lucru a început să se răsfrângă foarte mult şi asupra jocurilor. Cei pasionaţi de sporturile electronice vor să-şi compare scorurile, să interacţioneze cu alţi jucători şi să creeze legături de prietenie.
Cei doi mari jucători de pe piaţă au înţeles acest lucru şi au creat reţelele Xbox Live şi Playstation Network. Reţeaua Microsoft a fost lansată în 2002 şi în 2007 a ajuns şi pe dispozitivele cu Windows. În prezent există 46 de milioane de utilizatori de Xbox Live. Aceştia au la dispoziţie platforma Windows Live Messenger pentru a comunica şi îşi pot face liste cu până la 100 de prieteni. Serviciul este disponibil în 41 de ţări din toată lumea, însă România nu este încă inclusă în acestea. Totuşi, cine doreşte să se înscrie, o poate face printr-o metodă mai puţin ortodoxă: poate minţi în privinţa adresei sale.
Reţeaua Playstation Network (PSN) a fost prezentată de Sony în 2006. Aceasta are aproximativ 90 de milioane de utilizatori. Diferenţa dintre numărul de membri ai PSN şi cel al Xbox Live poate fi explicată de faptul că reţeaua japonezilor este gratuită, pe când în Xbox Live majoritatea caracteristicilor trebuie plătite. PSN oferă funcţii similare Xbox Live şi este disponibilă în 63 de ţări, inclusiv în România.
Consola ca centru multimedia
Atât Xbox One cât şi Playstation 4 oferă o experienţă multimedia complexă. Cei de la Sony au inclus încă din Playstation One opţiunea de redare a CD-urilor cu muzică şi filme, iar consola Playstation 3 a fost lansată cu un cititor de discuri Bluray, în vreme ce Xbox 360 oferea numai un DVD player.
Sistemele de jocuri sunt foarte bine integrate cu site-urile de video streaming şi ambele au magazine proprii din care utilizatorii pot descărca muzică sau filme. Totuşi, consola americanilor vine cu un atu. Xbox One permite chiar şi conectarea cablului TV în consolă. Asta le oferă cumpărătorilor posibilitatea de a schimba canalul prin folosirea comenzilor vocale sau opţiunea de videochat în timpul urmăririi unui program TV.
Ameninţarea din umbră
Preţurile consolelor de top este destul de ridicat. De exemplu, PS3 şi Xbox 360 costau 350 de euro după lansare, iar preţul PS4 şi Xbox One ar putea fi chiar mai ridicat, având în vedere că tehnologiile folosite sunt mai complexe. În acelaşi timp, creşterea puterii de procesare a smartphone-urilor şi tabletelor a dus la crearea de jocuri cu grafică foarte bună.
Din acest motiv, mulţi dintre vechii utilizatori au migrat către dispozitivele mai moderne şi mai portabile. Răzvan este student în Bucureşti şi are o tabletă Nexus 7 şi o consolă Nintendo DS pe care nu o mai foloseşte atât de mult. „O folosesc cam o oră pe săptămână şi mai mult când sunt pe tren“, spune tânărul de 23 de ani. El apreciază consola pentru autonomia bateriei, dar recunoaşte că mai mult se joacă pe tabletă. El mai crede că zilele consolelor portabile sunt numărate.
Pentru a răspunde acestei provocări, au apărut consolele de jocuri bazate pe sistemul de operare Android, care îmbină plăcerile ambelor platforme. Acestea oferă acces la toate jocurile şi conţinutul multimedia disponibil pe dispozitivele mobile şi au un cost mai redus faţă de consolele clasice.
Ouya şi Wikipad
Consola de jocuri Ouya, bazată pe Android, se va lansa în curând pe piaţă. Ouya rulează pe Android Jelly Bean şi se ridică la nivelul de performanţă al tabletei Google Nexus 7. Are un procesor quad-core Tegra 3, 1GB memorie RAM şi 8GB spaţiu de stocare. La capitolul conectivitate observăm porturi HDMI şi USB 2.0, conectivitate Bluetooth şi Internet, atât prin cablu cât şi Wi-Fi. În afară de jocuri, Ouya va putea să ruleze şi filme, canale TV şi cam orice altă aplicaţie disponibilă pe Android. Preţul ei va fi de 150 de dolari.
Wikipad împuşcă doi iepuri dintr-un foc. Dispozitivul este, de fapt, o tabletă de jocuri care rulează pe sistemul de operare Android. Specificaţiile tehnice sunt la fel ca cele ale consolei Ouya, numai că Wikipad dispune şi de un ecran tactil de 7 inci. Astfel, utilizatorii pot folosi gadgetul şi ca o tabletă obişnuită. Dispozitivul va avea acces la multe magazine de aplicaţii, printre care Google Play, Playstation Mobile şi Nvidia Tegrazone. Dispozitivul va costa 250 de dolari.
Consolele portabile, pe cale de dispariţie?
Piaţa consolelor portabile pare a fi una pe cale de dispariţie, dacă e să analizăm cifrele prezentate de firma de cercetare IDC. Astfel, dintr-un raport legat de gaming-ul pe dispozitive portabile aflăm că tabletele şi smartphone-urile domină teritoriul consolelor portabile de jocuri.
Apple a obţinut primul loc în clasamentul realizat de cele două companii, devansând veniturile cumulate obţinute de Nintendo, Sony şi alte companii care produc console portabile (3DS şi PS Vita). Veniturile cumulate ale jocurilor de Android şi iOS sunt de trei ori mai mari decât cele ale jocurilor portabile.
Totuşi, Mihai Sfrijan, dezvoltator de jocuri pentru la King Studios, crede că „jocurile triple A sunt făcute să le arăţi prietenilor că ai un telefon foarte tare“ şi că smartphone-urile sunt mai potrivite pentru jocurile casual.
Se încarcă comentariile...
