Un astrofizician de la Harvard își riscă reputația pentru a căuta extratereștri. Cine îl finanţează? | VIDEO
0Astrofizicianul Avi Loeb de la Harvard crede că este timpul ca oamenii de ştiinţă să depășească prejudecăţile care însoţesc teoriile legate de existenţa extratereştrilor.
În ultimii ani, profesorul a scandalizat lumea astrofizicii, susținând că este rezonabilă ideea că în spatele a două descoperiri recente se află o inteligență extraterestră. Mai mulți dintre colegii astrofizicianului Avi Loeb sunt indignați. “Loeb are misiunea de a găsi extratereștrii. El crede că vede ceva în datele pe care sute de experți nu le văd şi vrea să vă facă și pe voi să credeți”, a declarat, pentru Business Insider, Steven Desch, astrofizician la Universitatea de Stat din Arizona.
Avi Loeb susține că, deși nu s-a găsit încă nicio dovadă a existenței extratereștrilor, acest lucru s-ar putea datora tocmai faptului că oamenii de știință au fost atât de reticenți în a-i căuta.
“Evident, nu vor avea niciodată dovezi extraordinare dacă nu le caută. Întrebarea dacă suntem singuri și dacă avem de fapt un partener acolo, un vecin, este poate cea mai importantă în știință”, a spus el.
În timp ce afirmațiile omului de ştiinţă i-au deranjat pe mulţi colegi din mediul universitar, ele i-au adus un număr tot mai mare de fani din rândul oamenilor obişnuiţi, iar teoriile sale fac subiectul unui viitor documentar Netflix.
Printre cei mai mari admiratori ai muncii sale ai săi se numără mai mulţi magnați din domeniul tehnologiei, care au început să finanţeze cea mai ambițioasă lucrare a lui Avi Loeb de până acum, Proiectul Galileo. Acesta este un program de cercetare dedicat căutării dovezilor că nu suntem singuri în univers.
“Cred că uneori pășește un pic prea departe”, a declarat Charles Hoskinson, un magnat al criptomonedelor și matematician. Dar această depășire a limitelor este exact motivul pentru care a sprijinit cercetarea lui Loeb. “Asta se întâmplă când iei o personalitate de tip A foarte pasionată, foarte agresivă, care lucrează și gândește în mod constant și care vrea să aibă dreptate. Trebuie să accepți că, din când în când, va face declarații îndrăznețe” - a spus Charles Hoskinson.
Oumuamua i-a schimbat viziunea despre rolul ştiinţei
Timp de zeci de ani din cei 40 de carieră în astrofizică, Avi Loeb nu a manifestat niciun interes faţă de viaţa extraterestră. A publicat lucrări teoretice despre găuri negre, exoplanete și alte evenimente cosmice, care i-au atras aprecierile unor astrofizicieni distinși și i-au adus numiri prestigioase, inclusiv o catedră la Harvard și un rol consultativ în cadrul Breakthrough Initiatives, un organism de cercetare spațială care are legături cu Mark Zuckerberg și cu regretatul Stephen Hawking.
Apoi, în 2017, un obiect ciudat a fost descoperit plutind în sistemul nostru solar. “Obiectul de 400 de metri lungime care se plimba prin Calea Lactee” a fost descoperit de oamenii de știință de la Universitatea din Hawaii, care l-au numit 'Oumuamua.
A fost pentru prima dată când oamenii de știință au recunoscut un obiect din spațiul interstelar care vizita sistemul solar. Descoperirea a fost revoluționară, dar și derutantă. 'Oumuamua avea o formă foarte neobișnuită și nu avea praful, gheața sau coada caracteristice unei comete. Dar a accelerat în momentul în care a părăsit sistemul solar, ceea ce este tipic pentru o cometă. Fizicienii au rămas perplecși.
Au apărut mai multe explicații. Steven Desch Desch și colegii săi de la Universitatea de Stat din Arizona au sugerat că 'Oumuamua era o bucată dintr-o planetă asemănătoare cu Pluto. O altă echipă a declarat că obiectul este un nou tip de cometă, cu o coadă invizibilă, formată din hidrogen vaporizat.
Avi Loeb nu este de acord cu această interpretare și și-a expus argumentele în numeroase articole publicate de-a lungul timpului. Ipoteza lui este aceea că 'Oumuamua a fost, de fapt, primul exemplu de tehnologie extraterestră reperată în sistemul nostru solar şi că ar putea fi “o bucată de pânză solară de la o navă spațială extraterestră”.
Teoria lui Avi Loeb a fost preluată de presa internațională și a atras rapid critici din partea colegilor săi.
“Nu este o concluzie. Este mai mult ceva de genul: haideți să ne imaginăm ce este posibil și să permitem acest lucru! Nu să-l respingem înainte de vreme”, s-a apărat astrofizicianul.
Convenția academică le impune oamenilor de știință să își susțină teoriile cu o bază solidă de dovezi. Mulți consideră că, înainte de a împărtăşi ideile pe scară largă, este corect să se valideze acest tip de idei cu colegii. Pentru că şi-a făcut cunoscute ideile fără a ţine cont de validarea mediului ştiinţific, Avi Loeb a trecut de la “unul dintre cei mai respectați, citați și iubiți astrofizicieni” la unul care “face rău astronomiei”, a spus Hoskinson. Asta însă nu la descurajat, ci, dimpotrivă, l-a motivat să-şi continue cercetările
“Am scris mai mult de 1.000 de lucrări în astrofizica teoretică. Pe măsură ce am îmbătrânit, mi-am dat seama că este mai important să acordăm atenție dovezilor decât opiniilor și ideilor teoretice”, a spus el.
În 2021, a anunțat că a obținut o finanțare de 1,75 milioane de dolari pentru a lansa Proiectul Galileo, al cărui scop este să caute semne ale tehnologiei extraterestre pe planeta noastră și în apropierea acesteia.
Dovezi ale existenţei extraterestre pe Pământ
Bioastronomii folosesc observatoare precum Telescopul James Webb al NASA pentru a căuta “semnături chimice” ale vieții pe exoplanete, planete din afara sistemului nostru solar. De asemenea, NASA trimite sonde pentru a vedea dacă există semne de viață în interiorul sistemului solar. Alți oameni de știință caută “semnături tehnice”, cum ar fi semnale radio care ar putea duce la alte civilizații.
Ceea ce îl diferențiază pe Loeb este faptul că el caută dovezi despre care crede că ar putea exista chiar “în curtea noastră”, pe Pământ, sau în jurul planetei.
“Dacă vreun gunoi spațial a fost trimis de alte civilizații care au precedat, să spunem, cu un miliard de ani, este suficient timp pentru a traversa Calea Lactee cu tipul de nave spațiale pe care noi le-am lansat dintr-o parte în alta. (...) Poate că acele lucruri au ajuns la noi până acum și se mișcă prea încet pentru a scăpa din Calea Lactee. Așa că vor rămâne legate și vor continua să se acumuleze în timp, la fel ca și materialele plastice din ocean”, a adăugat el.
Cei mai mulţi oameni cred că dovezi există, dar sunt secretizate
Un sondaj realizat în 2021 de Pew Research Center a constatat că aproximativ jumătate dintre americani cred că armata americană a reperat dovezi de tehnologie extraterestră.
Biroul de rezolvare a anomaliilor din toate domeniile (AARO) al guvernului american a declarat anul trecut că analizează peste 801 evenimente UAP, adică un obiect, aerian sau nu, care nu a fost ușor de identificat sau care a acționat într-un mod care nu poate fi explicat imediat în cadrul înțelegerii actuale a tehnologiei. Deoarece datele UAP sunt colectate ca parte a operațiunilor militare, aceste rapoarte sunt, de cele mai multe ori, ţinute în secret, ceea ce nu face decât să alimenteze teoriile conspirației, a spus Avi Loeb.
El consideră că, pentru a servi cel mai bine interesul publicului, cercetările ar trebui făcute de către oamenii de știință. Aceștia ar trebui să colecteze date independente de înaltă calitate, care pot fi împărtășite în mod deschis, fără a fi preocupați de apărarea militară. Iar acum au tehnologia necesară pentru a face acest lucru: telescoape de înaltă calitate și inteligența artificială, care poate sorta ore întregi de înregistrări video.
5 milioane de dolari pentru Proiectul Galileo
Avi Loeb se îndoiește că va reuși să obțină sprijinul agențiilor de finanțare convenționale pentru cercetarea sa. A reuşit, totuşi, până în prezent, să strângă circa 5 milioane de dolari pentru Proiectul Galileo, majoritatea provenind din donații private de la multimilionari, despre care spune că nu au fost solicitate.
Odată cu apariţia cărţii sale “Extraterrestrial: Primul semn al vieții inteligente dincolo de Pământ”, în 2021, el şi-a atras simpatia multor fani. Unul dintre ei a fost Eugene Jhong, un filantrop și fost director de tehnologie. Într-un e-mail, acesta a declarat pentru BI că îi place să finanțeze cercetători controversaţi.
Avi Loeb a spus că 250.000 de dolari de la Jhong au apărut în contul său de cercetare la câteva luni după publicarea cărții sale, fără nicio explicație și fără așteptări. Aceștia au devenit primii bani de pornire ai Proiectului Galileo.
“Nu am auzit niciodată de el, iar el a dat banii pur și simplu pentru că a fost inspirat. M-a auzit vorbind la un podcast. După ce ne-am întâlnit pe Zoom, a mai dat un milion de dolari”, a spus el.
Un alt magnat atras de extratereştrii este Frank Laukien, directorul general al producătorului american de instrumente științifice Bruker Corporation, care a devenit cofondator al Proiectului Galileo.
Poiectul Galileo a atras, de asemenea, experți de prestigiu. Consiliul său consultativ numără oameni de știință precum Charles Alcock, fost director al Centrului de Astrofizică de la Harvard și Smithsonian și Seth Shostak, astronom senior al Institutului SETI, Rizwan Virk, fondator al acceleratorului tehnologic Play Labs de la MIT, și Stephen Wolfram, fondator și director executiv al companiei multinaționale de calcul tehnologic Wolfram Research.
În căutarea unui meteorit căzut în 2014
Avi Loeb a înființat un observator pe proprietatea Universității Harvard, care urmărește sute de mii de obiecte aeriene folosind lumina vizibilă, infraroșu, sunet și radio. Datele, care au fost colectate începând din noiembrie, sunt introduse într-un software de învățare automată care își dă seama cum să diferențieze obiectele neobișnuite de păsări, baloane, drone, avioane sau sateliți. Un al doilea observator pentru această activitate este în curs de asamblare în Colorado. Fiecare costă aproximativ 500.000 de dolari, a declarat Loeb.
Unul dintre cele mai mari eforturi ale Proiectului Galileo ar putea fi și cel mai controversat: o călătorie cu barca în apropiere de Papua Noua Guinee, în căutarea unui meteorit care s-a prăbușit pe Pământ în 2014.
Expediția, care a costat 1,5 milioane de dolari, a avut loc în 2023. Dragând fundul oceanului cu o sanie magnetică, echipa a recuperat ceea ce ei cred că este material lăsat în urmă de obiectul interstelar, mici bile metalice pe care le-au numit sfere “BeLaU”.
Analiza lui Loeb și a colegilor săi, condusă împreună cu Stein Jacobsen de la Harvard, profesor de geochimie, sugerează că acestea erau într-adevăr alcătuite din materiale ciudate. Acestea erau deosebit de bogate în beriliu, lantan și uraniu, precum și în metale grele și conțineau unii izotopi speciali.
“Aveau o compoziție de elemente din tabelul periodic care arătau foarte diferit de materialele de pe Pământ și Marte, Lună sau asteroizi”, a declarat Loeb.
Lucrarea privind sferele BeLaU a fost publicată în august 2023 pe forumul online arXiv, unde articolele științifice sunt împărtășite înainte de a fi supuse procesului riguros de evaluare colegială.
Ca și în cazul lui 'Oumuamua, această lucrare a atras atenția presei și a stârnit reacții negative din partea colegilor săi.
Se încarcă comentariile...
