Topirea gheții din Arctica ar putea duce la o nouă pandemie: vor fi eliberați viruși „zombie” mortali, înghețați de mii de ani
0Oamenii de știință au avertizat că topirea gheții de la Polul Nord ar putea elibera viruși „zombie” cu potențialul de a declanșa o nouă pandemie.
Aceste așa-numite „microbe Matusalem” pot rămâne în stare latentă în sol și în corpurile animalelor înghețate timp de zeci de mii de ani. Dar pe măsură ce clima se încălzește și permafrostul se dezgheață, oamenii de știință sunt acum îngrijorați că bolile antice ar putea infecta oamenii, transmite Daily Mail.
Co-autorul studiului, Dr. Khaled Abass, de la Universitatea din Sharjah, afirmă: „Schimbările climatice nu doar că topesc gheața — ele topesc barierele dintre ecosisteme, animale și oameni. Dezghețarea permafrostului ar putea chiar să elibereze bacterii sau viruși antici care au fost înghețați timp de mii de ani.”
De peste un deceniu, oamenii de știință știu că bacteriile și virusurile înghețațe în Arctica ar putea avea încă potențialul de a infecta organisme vii.
În 2014, oamenii de știință au izolat virusuri din permafrostul siberian și au demonstrat că aceștia încă pot infecta celule vii, chiar dacă au fost înghețați timp de mii de ani. În mod similar, în 2023, oamenii de știință au reușit să reînvie un virus care fusese înghețat timp de 48.500 de ani.
Riscurile nu sunt limitate la permafrost
Totuși, riscurile nu se limitează la regiunile de permafrost, deoarece patogenii pot fi găsiți și în mari mase de gheață, cum ar fi ghețarii.
Anul trecut, oamenii de știință au găsit 1.700 de virusuri antici ascunși adânc într-un ghețar din vestul Chinei, majoritatea dintre care nu fuseseră văzuți niciodată înainte. Aceste virusuri datează de până la 41.000 de ani și au supraviețuit a trei schimbări majore de la climă rece la clima caldă.
Deși sunt inofensivi cât timp rămân îngropați în permafrost, marea preocupare a oamenilor de știință climatologi este că aceștia ar putea să nu rămână așa mult timp.
Când gheața sau permafrostul sunt deranjate sau se topesc, orice microb din interior este eliberat în mediu - mulți dintre aceștia putând fi periculoși.
De exemplu, cercetătorii au descoperit o variantă antică a virusului febrei africane a porcului, Pacmanvirus lupus, găsită în intestinul unui lup siberian înghețat de 27.000 de ani. Deși fusese înghețat încă din Epoca Pietrei Mijlocii, acest virus a fost încă capabil să infecteze și să omoare amibe în laborator.
Oamenii de știință estimează că patru sextilioane — adică patru urmate de 21 de zerouri — de celule scapă din permafrost în fiecare an, la ratele actuale. Deși cercetătorii estimează că doar una din 100 de patogeni antici ar putea perturba ecosistemul, volumul imens de microbi care scapă face ca un incident periculos să fie mai probabil.
Risc de pandemie
În 2016, de exemplu, sporii de antrax au scăpat dintr-o carcasă de animal care fusese înghețată în permafrostul siberian timp de 75 de ani, lăsând zeci de oameni spitalizați și un copil mort.
Totuși, riscul mai mare este ca boala să devină stabilită în populația animalelor, unde contactul crescând cu oamenii face ca boala să ajungă mai ușor la oameni ca o boală „zoonotică”.
Potrivit cercetătorilor, aproximativ trei sferturi din toate infecțiile umane cunoscute sunt zoonotice, inclusiv cele găsite în Arctica. Dacă o boală zoonotică ar apărea dintr-o stare latentă în Arctica înghețată, corpurile noastre ar putea să nu aibă apărarea necesară pentru a lupta împotriva infecției.
Acest tip de infecție ar putea duce la o pandemie deosebit de periculoasă și greu de controlat.
Dr. Abbas afirmă: „Schimbările climatice și poluarea afectează atât sănătatea animalelor, cât și a oamenilor — cercetările noastre au analizat cum aceste două forțe sunt interconectate. Pe măsură ce Arctica se încălzește mai repede decât celelalte părți ale lumii, observăm schimbări în mediu — precum topirea permafrostului și schimbarea ecosistemelor — care ar putea ajuta la răspândirea bolilor infecțioase între animale și oameni.”
Cercetătorii avertizează că regiunile arctice sunt un punct de pornire deosebit de periculos pentru o pandemie, având în vedere că regiunea are o infrastructură medicală atât de limitată.
Serviciile de sănătate și cercetare sunt limitate, ceea ce înseamnă că o boală s-ar putea răspândi pe scară largă înainte ca autoritățile să aibă șansa să reacționeze.
Deja, cercetătorii subliniază că bolile zoonotice, precum febra hemoragică Hantavirus și parazitul Toxoplasma gondii, s-au răspândit deja în regiunile arctice.
Dr. Abbas avertizează că ceea ce se întâmplă în Arctica „nu rămâne în Arctica”.
„Factorii de stres ecologic pe care i-am studiat au efecte de undă care ajung mult dincolo de regiunile polare.”
Ce este permafrostul și ce se întâmplă dacă se topește
Permafrostul este un strat permanent înghețat sub suprafața Pământului, întâlnit în regiunile arctice, cum ar fi Alaska, Siberia și Canada.
Acesta constă de obicei din sol, pietriș și nisip legate între ele de gheață și este clasificat ca sol care a rămas sub 0°C timp de cel puțin doi ani.
Se estimează că 1.500 de miliarde de tone de carbon sunt stocate în permafrostul lumii - de două ori mai mult decât cantitatea găsită în atmosferă.
Dacă încălzirea globală ar topi permafrostul lumii, ar putea elibera mii de tone de dioxid de carbon și metan în atmosferă.
Se încarcă comentariile...
