Studiu: Păstrăvul poate deveni dependent de metamfetamina din apă. Cum ajunge acest drog în râuri

Studiul subliniază felul în care oamenii poluează mediul natural şi în afara cazurilor cu consecinţe vizibile - scurgerile de petrol sau deşeurile de plastic din apă. FOTO INCDM

Păstrăvul poate deveni dependent de drogul psiho-stimulent metamfetamină, potrivit unui studiu publicat în revista ştiinţifică Journal of Experimental Biology, citat de CNN.

Cercetătorii conduşi de Pavel Horky, un ecologist comportamental de la Universitatea de Ştiinţe Naturale din Praga, au încercat să afle dacă drogurile ilegale, la nivelul în care se găsesc în râuri, pot modifica comportamentul peştilor.

Echipa a pus 40 de păstrăvi într-un bazin cu apă care conţinea un nivel de metamfetamină similar cu cel descoperit în râuri cu apă dulce, iar după opt săptămâni i-a transferat într-un bazin cu apă curată, potrivit Digi 24.

O dată la două zile, cercetătorii verificau dacă peştii sufereau de sevraj, aceştia având posibilitatea să aleagă dacă să stea în apă curată sau în apa cu metamfetamină. Alţi 40 de păstrăvi au fost folosiţi ca grup de control. Păstrăvii care petrecuseră 8 săptămâni în apa cu droguri au ales această variantă în primele patru zile după mutarea în apă curată. Aceast lucru arăta că peştii sufereau de sevraj, pentru că alegeau drogul, dacă era disponibil, potrivit cercetătorilor. 

Echipa de oameni de ştiinţă a descoperit că peştii dependenţi de droguri erau mai puţin activi decât cei care nu fuseseră niciodată expuşi la metamfetamină, iar urme ale drogului au fost găsite în creierul lor şi la 10 zile după expunere. Păstrăvii implicaţi în studiu au fost eutanasiaţi, iar ţesutul lor cerebral a fost analizat de cercetători. 

Cercetătorii au concluzionat că şi un nivel redus de droguri în râuri pot afecta animalele care trăiesc în ele.

Cum ajung drogurile în apele râurilor

Drogurile eliminate de consumatori ajung în sistemul de canalizare, iar apoi la uzinele de tratare a apelor uzate, dar acestea nu tratează o astfel de contaminare. Ulterior, apa tratată este eliberată în râuri, se arată în studiu. 

"Peştii sunt sensibili la efectele adverse ale multor tipuri de stimulente, de la alcool la cocaină, şi pot dezvolta dependenţe legate de eliberarea de dopamină într-o manieră similară cu oamenii", a spus Pavel Horky pentru CNN. 

Horky şi-a exprimat îngrijorarea că dependenţa de droguri ar putea face peştii să petrecă mai mult timp în zonele unde sunt eliberate apele tratate în râuri, pentru a primi o nouă doză. 

"Astfel de situaţii ar putea schimba modul de funcţionare al unor întregi ecosisteme, întrucât consecinţele adverse sunt relevante atât la nivel de individ, cât şi de colectiv", a spus el. 

Pofta de droguri a peştilor s-ar putea dovedi chiar mai puternică decât satisfacţia obţinută în mod natural prin hrană sau împerechere, a mai spus Horky. 

Studiul subliniază felul în care oamenii poluează mediul natural şi în afara cazurilor cu consecinţe vizibile - scurgerile de petrol sau deşeurile de plastic din apă. 

Pavel Horky a spus că descoperirile acestui studiu pot avea implicaţii şi asupra efectelor pe care le au medicamentele prescrise de doctori, precum Prozac, asupra vieţii marine. 

Nu este prima dată când viaţa marină a avut de suferit de pe urma consumului de medicamente de către oameni. În 2019, cercetătorii din Marea Britanie au descoperit urme de droguri, medicamente şi pesticile în creveţii de apă dulce. În mai 2018, oamenii de ştiinţă americani aflaţi în Puget Sound au anunţat că midiile din zonă au fost depistate pozitiv cu analgezicul opioid Oxicodonă.