Robotul Curiosity şi bosonul Higgs sunt personalităţile anului 2012 care au marcat lumea ştiinţei

Robotul Curiosity a ajuns în august pe Marte. FOTO Adevărul

În topul revistei „Time“ pe 2012 au fost incluse şi două personalităţi mai puţin umane, dar cu o importanţă destul de mare. Este vorba de bosonul Higss, a căruit descoperire a fost confirmată la CERN, şi roverul Curiosity trimis anul acesta într-o expediţie pe Marte. Şi chiar dacă niciuna dintre aceste „personalităţi“ n-a câştigat titlul, nu înseamnă că au o importanţă mai mică.

Bosonul Higgs şi un nou capitol în ştiinţă

Această particulă elementară a fost teoretizată de Peter Higgs în anii '60, iar în 2012, la aproape 50 de ani distanţă şi aproape 4 miliarde de dolari investite în acceleratorul de particule, aceasta a fost şi confirmată. Prima dovadă, după cum a scris şi „Adevărul“, a fost făcută în 2011, când a fost identificată o particulă cu o masă de 125 gigaelectronvolţi (GeV). În iulie 2012, a venit şi confirmarea şi reuşita proiectului LHC (Large Hadron Collider) de la CERN (Organizaţia Europeană pentru Cercetare Nucleară).

Bosonul Higgs, supranumit şi „particula lui Dumnezeu“, este important, deoarece confirmă modelul Standard al Universului (MSU). Acest model presupune că Universul este format din 12 ingrediente elementare ale materiei, care nu au fost create din altceva, ci ele au fost baza pentru tot ce există în prezent. De asemenea, modelul impune şase forţe fundamentale prin care interacţionează aceste particule elementare. Astfel, prin interacţiunea dintre particulele elementare, ajutate de şase forţe, se formează protoni şi neutroni, care se combină şi formează nuclee atomice, care, combinate cu electronii, formează atomii. Iar atomii sunt „cărămizele“ pentru tot ce urmează.

La momentul descoperirii, ziarul „Adevărul“ a prezentat cele cinci elemente esenţiale acestei descoperiri. Printre aflare originii masei particulelor, poate unul dintre cele mai importante aspecte, se mai numără şi confirmarea supersimetriei care, mai departe, duce la încercarea de a găsi o particulă alternativă celor care compun materia neagră. Mai mult, odată cu particula elementară este clar că LHC nu este un proiect ratat cum exista şansa. Iar românii au fost pe prima scenă a ştiinţei odată cu acest proiect de la Geneva, Nicolae Zamfir fiind doar unul dintre aceştia.

Noi practic am mers ani de-a rândul după o teorie, care nu fusese confirmată niciodată în practică, iar astăzi putem spune sigur că modelul Universului, aşa cum l-am teoretizat, este corect - Nicolae Victor Zamfir

Planeta roşie, expusă sub „ochii“ lui Curiosity

Robotul Curiosity a aterizat pe Marte la aproape o lună după descoperirea bosonului Higgs. Aceasta era, la acel moment, ultima misiune pe care NASA o finanţa. Între timp, agenţia s-a răzgândit şi pregăteşte o misiune Curiosity 2, mai ales după descoperirea materiei organice pe planeta roşie.

Curiosity a fost matinal în aterizarea pe Marte, iar pentru NASA a fost o premieră. Imaginile şi datele despre misiune au fost transmise în timp real pe Twitter, pe măsură ce erau primite prin transmisiunea radio. Curiosity va sta pe Marte, timpul estimat de NASA pentru misiune, aproximativ 22 de luni, timp în care va uza de tot echipamentul cu care e dotat. Vehiculul are 17 camere disponibile şi diverse instrumente pentru examinarea solului, dar este, totuşi, de două ori mai slab dotat decât un iPhone.

Mă întreb dacă cei care se îndoiesc de aterizarea pe Lună vor avea îndoieli şi în ceea ce priveşte ultima misiune Nasa. În fond, Marte este mult mai departe - profesorul Jim Al-Khalili pe contul său de Twitter

Deocamdată, roverul Curiosity a descoperit pe Marte urme de apă, sulf şi alte substanţe în componenţa cărora există clor. Robotul este dotat cu un întreg laborator de teste, după cum a detaliat „Adevărul“. 

Când vine vorba de costuri, Curiosity a costat 2,5 miliarde de dolari şi se înscrie pe o listă lungă de investiţii pe care NASA le-a făcut de-a lungul timpului. Fie că au fost în timpul cursei contra URSS, fie că au fost în vremuri mai noi, Marte şi implicit Universul, au fost mereu învăluite în mister şi dorinţă de a le releva secretele. Prima misiune a început în 1965 şi în anii '70 au fost trimişi în spaţiu chiar nişte Vikingi. Tehnologizaţi, desigur.

Bilanţul la final de an

Câştigătorul votului popular pentru topul „Time“ este Kim Jong Un, liderul Coreei de Nord. Acesta a ieşit învingător cu aportul utilizatorilor 4chan. Dar atât Curiosity, cât şi bosonul Higgs au un număr egali de voturi negative. O fi şi acesta un semn. Iar implicaţiile celor două momente importante din 2012, descoperirea şi aterizarea, nu şi-au spus încă ultimele cuvinte. Mai ales că misiunea pe Marte abia a început, iar „particula lui Dumnezeu“ abia s-a prezentat cercetătorilor.