Premiul Nobel pentru chimie 2022: Carolyn R. Bertozzi, Morten Meldal și K. Barry Sharpless „pentru dezvoltarea «chimiei click» și a chimiei bioortogonale“

Academia Regală Suedeză de Științe a decis să acorde Premiul Nobel pentru Chimie 2022 lui Carolyn R. Bertozzi, Morten Meldal și K. Barry Sharpless „pentru dezvoltarea «chimiei click» și a chimiei bioortogonale”.

Câștigătorii premiului Nobel pentru chimie pe 2022

„Uneori răspunsurile simple sunt cele mai bune. Barry Sharpless și Morten Meldal sunt distinși cu Premiul Nobel pentru Chimie 2022 pentru că au adus chimia în era funcționalismului și au pus bazele chimiei click. Ei împart premiul cu Carolyn Bertozzi, care a dus chimia click într-o nouă dimensiune și a început să o folosească pentru a cartografia celulele. Reacțiile ei bioortogonale contribuie acum la tratamente mai țintite pentru cancer, printre multe alte aplicații“, scrie în comunicatul care anunță atribuirea premiului Nobel pentru Chimie pentru 2022 celor trei cercetători.

Americanul Barry Sharpless, considerat pionier al "chimiei click" - o nouă formă de combinare a moleculelor - devine astfel unul dintre puţinii oameni de ştiinţă recompensaţi cu al doilea premiu Nobel. Chimistul american a fost laureat al premiului Nobel pentru chimie în 2001, informează Agerpres.

Carolyn Bertozzi, profesoară la Universitatea Stanford, este o pionieră în domeniul chimiei bioortogonale, iar numele său a fost menţionat în mod regulat în ultimii ani în pronosticurile referitoare la acest premiu.

Chimie bioortogonală se referă la orice reacție chimică ce poate apărea în interiorul sistemelor vii fără a interfera cu procesele biochimice native. Termenul a fost inventat de Carolyn R. Bertozzi în 2003. De la introducerea sa, conceptul de reacție bioortogonală a permis studiul biomoleculelor precum glicanii, proteine, și în timp real în sisteme vii fără toxicitate celulară.

Cei trei vor împărţi premiul în valoare de 10 milioane de coroane suedeze (circa 920.000 de euro).

Cercetătorii Benjamin List şi David W.C. MacMillan au fost recompensaţi cu premiul Nobel pentru Chimie în 2021, pentru "dezvoltarea organocatalizei asimetrice".

Istoricul premiului Nobel pentru Chimie

Începând cu primul premiu, acordat în 1901 lui Jacobus H. van't Hoff, pentru descoperirile privind legile dinamicii chimice şi ale presiunii osmotice în soluţii, Premiul Nobel pentru Chimie a reflectat realizările ştiinţifice care au dus la o mai bună înţelegere a proceselor chimice şi a bazelor moleculare şi care au reprezentat fundamentul multora dintre progresele tehnologice realizate până în prezent, scrie Agerpres.

Premiul Nobel pentru Chimie a fost acordat de 113 ori, recompensa nefiind acordată în anii: 1916, 1917, 1919, 1924, 1933, 1940, 1941 şi 1942. Au fost 188 laureaţi la această categorie de premii, între 1901-2021, dintre care şapte sunt femei.

De 63 de ori acest premiu a fost acordat unui singur laureat, 25 de premii au fost împărţite de doi laureaţi şi 25 de premii au fost împărţite între trei laureaţi, notează site-ul www.nobelprize.org.

Cel mai tânăr laureat al acestui premiu este Frédéric Joliot, care avea 35 de ani atunci când a primit recompensa, în 1935, împreună cu soţia sa, Irene Joliot-Curie. John B. Goodenough, care avea 97 de ani când a primit premiul pentru chimie în 2019, este cel mai în vârstă laureat al acestei distincţii. El este, de asemenea, cel mai vârstnic laureat care a fost premiat la toate categoriile de premii.

Doi laureaţi ai Premiului Nobel pentru Chimie au fost obligaţi de autorităţi să refuze distincţia. Adolf Hitler le-a interzis unor cercetători germani să participe la ceremoniile de decernare a Premiului Nobel. Este vorba de Richard Kuhn în 1938 şi de Adolf Butenandt în 1939. Ei au primit diploma şi medalia mai târziu, dar nu şi premiul în bani, conform sursei citate.

Printre laureaţii Premiului Nobel pentru Chimie, de la începutul acordării acestora, se numără: Adolf von Baeyer (1905, pentru cercetările aduse chimiei organice şi industriei chimice); Linus Pauling (1954, pentru cercetările privind natura legăturilor chimice şi aplicarea în elucidarea structurii substanţelor complexe); Lars Onsager (1968, pentru descoperirea relaţiilor reciproce, fundamentul proceselor ireversibile ale termodinamicii).

În secolul al XXI-lea, printre laureaţii Premiului Nobel pentru Chimie, se regăsesc: Yves Chauvin, Robert Grubbs şi Richard Schrock (2005, pentru lucrări care deschid calea fabricării unor noi medicamente şi materiale plastice); Gerhard Ertl (2007, pentru lucrările sale privind procesele chimice pe suprafeţe solide); americanul Richard F. Heck şi japonezii Ei-ichi Negishi şi Akira Suzuki (2010, pentru studii efectuate în domeniul sintezei organice ce ar putea permite crearea de substanţe chimice la fel de complexe precum cele care se găsesc în natură); cercetătorul israelian Daniel Shechtman (2011, pentru "descoperirea remarcabilului mozaic de atomi ce formează cvasicristalele" - sau cristalele cvasiperiodice); cercetătorii americani Robert J. Lefkowitz şi Brian K. Kobilka (2012, pentru studii cu privire la receptorii cuplaţi cu proteina G - RCPG); biofizicianul german de origine română Stefan W. Hell, chimistul şi cercetătorul american Eric Betzig şi fizicianul şi chimistul american William E. Moerner (2014, pentru "dezvoltarea microscopiei fluorescente"); cercetătoarele Emmanuelle Charpentier şi Jennifer A. Doudna (2020, pentru "dezvoltarea unei metode de editare a genomului"), potrivit sursei citate.