Poluarea aerului distrage atenția, sabotează emoțiile și reduce concentrarea asupra sarcinilor de zi cu zi| STUDIU
0Un studiu revoluționar recent demonstrează că o expunere scurtă la poluarea aerului poate afecta capacitatea de concentrare asupra activităților cotidiene. Mai mult, expunerea la particulele din aer (PM) interferează cu atenția selectivă și recunoașterea emoțiilor, afectând modul în care reacționăm și interacționăm social.
Cercetătorii au analizat rezultatele testelor cognitive efectuate de 26 de participanți, înainte și după ce aceștia au fost expuși timp de o oră fie la niveluri ridicate de particule generate de fumul unei lumânări, fie la aer curat. Gazele de eșapament ale vehiculelor și praful de pe drumuri reprezintă surse semnificative de particule.
Studiul, publicat în Nature Communications („O expunere acută la particule reduce funcțiile cognitive executive după doar patru ore, indiferent de modul de inhalare”), a evidențiat că și o expunere scurtă la concentrații mari de PM compromite abilitatea de a filtra informațiile care ne distrag atenția și de a recunoaște emoțiile, indiferent dacă respirăm normal sau doar pe gură.
Aceste efecte pot afecta capacitatea individului de a se concentra asupra activităților cotidiene, de a evita distragerile și de a se comporta corespunzător în mediile sociale. PM - „Particulate Matter” se traduce prin „materie particulată” și se referă la particulele solide sau lichide suspendate în aer, provenind din diverse surse, cum ar fi emisiile vehiculelor, arderea combustibililor fosili, procesele industriale și alte activități care generează praf sau fum.
„Participanții expuși la poluare au întâmpinat dificultăți în a filtra informațiile care le distrag atenția – practic, nu au reușit să le ignore. Acest fenomen înseamnă că, în viața de zi cu zi, te poți lăsa mai ușor distras; de exemplu, la cumpărături s-ar putea să fii tentat de achiziții impulsive pentru că nu reușești să te concentrezi pe scopurile tale”, a explicat dr. Thomas Faherty de la Universitatea din Birmingham, coautor al studiului.
Emoții distorsionate: participanții la studiu au confundat fericirea cu frica
Studiul a arătat, de asemenea, că performanța la testele de recunoaștere a emoțiilor a scăzut semnificativ după expunerea la poluarea cu particule, subliniind impactul acesteia asupra funcțiilor cognitive esențiale în viața de zi cu zi.
„Participanții au întâmpinat dificultăți în a distinge dacă o față exprimă frică sau fericire, iar acest lucru poate influența modul în care interacționăm cu ceilalți. Există studii care leagă expunerea pe termen scurt la poluarea aerului de incidente violente, în special în marile orașe din SUA. Acest fapt sugerează că dereglările emoționale rezultate ar putea reprezenta un factor determinant în aceste comportamente”, a adăugat dr. Thomas Faherty.
De asemenea, studiul a demonstrat că, deși memoria de lucru a participanților nu a fost afectată, anumite funcții cognitive par să fie mai sensibile la expunerea pe termen scurt la poluare.
Poluarea aerului: inamicul nevăzut ce subminează sănătatea cognitivă și IQ-ul
Poluarea aerului reprezintă unul dintre cei mai importanți factori de risc de mediu pentru sănătatea publică la nivel global. Organizația Mondială a Sănătății estimează că poluarea aerului exterior provoacă anual aproximativ 4,2 milioane de decese premature în lume.
Cercetătorii avertizează că aceste rezultate pot avea implicații semnificative din punct de vedere social și economic, afectând nivelul de educație și productivitatea muncii.
„Studiul a fost realizat pe o populație adultă sănătoasă, fără probleme respiratorii sau neurologice clinice, ceea ce sugerează că alte grupuri ar putea fi chiar mai vulnerabile la efectele poluării”, a explicat cercetătorul de la Universitatea din Birmingham.
„Odată cu progresul tehnologic și îmbunătățirile în nutriție, oamenii devin din ce în ce mai rezistenți, eliminându-se factorii care ne amenințau viața acum 20 de ani. În acest context, poluarea aerului apare ca un obstacol semnificativ în calea menținerii bunăstării cognitive și a performanței IQ-ului, deoarece alte riscuri majore au fost, într-o anumită măsură, eradicate”, a adăugat el.
Impactul sursei de poluare – proiect extins de cercetare
Acest studiu face parte dintr-un proiect extins care analizează impactul diverselor surse de poluanți, cercetare menită să informeze și să modeleze viitoarele politici de sănătate publică.
„Proiectul se concentrează pe cele mai întâlnite surse de poluanți, precum emisiile generate în timpul gătitului, arderea lemnului, sistemele de evacuare și produsele de curățare a mașinilor. Scopul este de a orienta politica publică în direcția adecvată pentru a aborda aceste probleme”, a mai explicat dr. Faherty.
El a mai adăugat: „Dacă se dovedește că produsele de curățare sunt responsabile pentru majoritatea problemelor observate, vom putea promova politici care să abordeze direct sursa problemei, nu doar valorile măsurate în aer”.
Se încarcă comentariile...
