Romanii ar fi poluat cu plumb, alături de greci, apele Mării Egee. Concluzie surprinzătoare a unui studiu recent

Probe culese de pe fundul Mării Egee demonstrează că poluarea cu plumb în zona Mării Egee a început mult mai devreme decât se credea, iar principalii vinovaţi pentru acest lucru sunt grecii şi romanii.

Poluare cu plumn în Marea Egee a început în urmă cu circa 5.200 de ani. Foto: Facebook

Un studiu recent, realizat de mai multe centre de cercetare germane conduse de Universitatea din Heidelberg și publicat joi, a ajuns la o concluzie surprinzătoare: contaminarea mediului cu plumb în regiunea Mării Egee a început în urmă cu aproximativ 5.200 de ani, cu circa 1.200 de ani mai devreme decât. Potrivit oamenilor de ştiinţă, unul dintre factorii care au contribuit semnificativ la poluarea de către om a acestei zone a fost expansiunea Imperiului Roman în Grecia Antică.

Cercetarea, bazată pe studierea probelor culese de pe fundul Mării Egee, demonstrează că oamenii au contaminat mediul cu plumb într-o epocă foarte timpurie a Antichității, mai întâi de civilizația greacă și apoi de puternicul Imperiu Roman, notează Agerpres.

În cadrul studiului, cercetătorii coordonaţi de Andreas Koutsodendris, de la Universitatea Heidelberg, au măsurat nivelul plumbului din 14 mostre de sedimente marine prelevate între anii 2001 și 2021 în Marea Egee, în regiunile de coastă ale acestei mări și în zona mlăștinoasă (turbăria) Tenaghi Philippon din nord-estul Greciei.

Pentru a-şi forma o imagine de ansamblu despre cum a afectat poluarea cu plumb mediul, ei au analizat conținutul de polen și spori din mai multe eșantioane și l-au combinat cu datele despre conținutul de plumb.

Astfel, oamenii de ştiinţă au descoperit că primul indiciu de contaminare probabilă cu plumb provocată de om datează din urmă cu aproximativ 5.200 de ani în nucleul Tenaghi Philippon. Acest lucru înseamnă că poluarea zonei a început cu aproximativ 1.200 de ani mai devreme față de perioada indicată de primele dovezi de contaminare cu plumb atribuită activității umane consemnate până acum în turbăriile din Peninsula Balcanică.

„Și întrucât plumbul era eliberat, printre altele, în timpul producției de argint, dovezile creșterii concentrațiilor de plumb în mediu sunt în același timp un indicator important al schimbării socio-economice”, a explicat şeful echipei de cercetare, Andreas Koutsodendris.

În baza aceloraşi analize a fost posibilă şi o recunstituire a modului de dezvoltare a vegetaţiei din regiunea Mării Egee, deoarece cantitatea de polen indică felul în care a fost folosit pământul.

Potrivit rezultatelor, în timpul expansiunii romane în Grecia Antică, în urmă cu aproximativ 2.150 de ani, a apărut o concentrație semnificativă de plumb, care a fost însoțită de defrișări intense. Această perioadă a fost marcată de o creștere semnificativă a extracției de aur, argint și alte metale pentru a fi utilizate în monede și alte articole, activitate care în același timp necesita mari cantități de masă lemnoasă.

„Aceste schimbări coincid cu cucerirea Greciei elenistice de către romani, care ulterior au revendicat pentru ei înșiși bogatele resurse ale regiunii”, a precizat Joseph Maran, arheolog coautor al studiului.

„Aceasta este prima consemnare globală a contaminării cu plumb în ocean provocată de om”, l-a completat Andreas Koutsodendris pe colegul său.

Ca o concluzie, autorii studiului estimează în concluzii că, practic, prima contaminare probabilă cu plumb înregistrată într-un mediu marin a avut loc în Marea Egee.