Oamenii ar putea deveni toxici cu adevărat, arată un studiu despre glandele de venin ale şerpilor

FOTO SHUTTERSTOCK

Oamenii şi alte mamifere au potenţialul genetic de a deveni toxici şi să producă venin similar reptilelor, arată un studiu realizat de cercetători japonezi şi australieni şi publicat în jurnalul ştiinţific PNAS.

Echipa de cercetători de la Institutul de Ştiinţă şi Tehnologie din Okinawa, respectiv de la Universitatea Naţională din Australia a descoperit fundaţia genetică pentru evoluţia glandelor salivare astfel încât acestea să producă venin. Această bază genetică este comună la reptile şi la mamifere.

Cercetătorii susţin că au obţinut primele dovezi concrete ale unei conexiuni între glandele de venin de la şerpi şi glandele salivare ale mamiferelor studiind genomurile acestora din urmă - acestea conţin gene ce pot deveni active ca urmare a evoluţiei declanşate de anumiţi factori de mediu.

Autorul principal al studiului,  Agneesh Barua, glumeşte: „Cu siguranţă este conferită o nouă semnificaţie termenului de persoană toxică”.

Acesta a explicat că veninul este, de fapt, „un cocktail de proteine” folosit de animale pentru imobilizarea şi uciderea prăzii, dar şi ca mijloc de autoapărare.

Cercetătorii nu şi-au concentrat însă atenţia asupra genelor care codează proteinele din amestecul toxic, ci au căutat un alt set de gene, şi anume cele care interacţionează şi lucrează alături de genele responsabile de producerea veninului.

Ei au examinat glandele de venin ale unei specii de vipere taiwaneze răspândite în Asia (Protobothrops mucrosquamatus) şi au putut identifica 3.000 de gene „cooperante” despre care au observat că joacă funcţii importante în protejarea celulelor de stresul provocat de o producţie uriaşă de proteine.

Examinând genomurile unor mamifere - câini, cimpanzei - dar şi umane, au descoperit că acestea au propriile versiuni ale acestor gene. În plus, analizând ţesuturile glandelor salivare mamifere, au observat un tipar de activitate similar celor din glandele şerpilor veninoşi. Asta i-a determinat să conchidă că există un miez funcţional comun străvechi între mamifere şi reptile.

„Oamenii de ştiinţă intuiesc demult adevărul acestei teorii, dar este prima dovadă solidă în favoarea faptului că glandele de venin au evoluat din glande salivare rudimentare. Atunci şerpii au luat-o razna, incorporând multe toxine diferite în venin şi sporind numărul de gene implicate în producerea acestuia, în timp ce mamifere ca şoricidele produc formule mai simple de venin extrem de asemănătoare salivei”, a punctat Barua.

Acesta a citat experimente din anii 1980 conform cărora glandele salivare ale şoarecilor masculi produc compuşi extrem de toxici pentru şobolanii injectaţi cu aceştia.

„Dacă, în anumite condiţii ecologice, şoarecii care produc mai multe proteine toxice au şi succes reproductiv mai bun, atunci peste câteva mii de ani am putea da peste şoareci veninoşi”, a explicat cercetătorul, adăugând că şi oamenii ar deveni capabili de aceeaşi evoluţie genetică dacă există condiţii potrivite de mediu.