Lucrarea secretă a lui Albert Einstein: cel mai mare fizician nu era de acord cu teoria Big Bang şi lucra la una nouă
0Albert Einstein, cel mai mare fizician al secolului al XX-lea, nu agrea teoria Big Bagn şi ar fi dorit să vină cu o alternativă. El voia să propună că Universul s-ar fi extins în mod constant, iar asta dintotdeauna.
Lucrarea recent descoperită a lui Albert Einstein, scrisă în 1931, aminteşte de o teorie dezvoltată de astrofizicianul britanic Fred Hoyle în urmă cu 20 de ani, scrie Mediafax, citând „Huffington Post“. Einstein a abandonat destul de repede ideea, dar manuscrisul dovedeşte ezitarea sa continuă de a accepta că Universul a fost creat în timpul unei singure explozii. Cât despre teoria Big Bang-ului, Edwin Hubble a fost unul dintre susţinăţori, el fiind omul de ştiinţă care a descoperit că galaxiile se îndepărtează una de alta, iar ca ele şi celelalte corpuri, Universul aflându-se în expansiune.
Spre sfârşitul anilor '40, Hoyle a argumentat că spaţiul s-ar putea extinde în mod constant şi dintotdeauna, acest lucru fiind posibil prin adăugarea continuă de materie nouă, cu particule elementare apărând spontan din spaţiu. Apoi particulele ar fuziona, formând galaxii şi stele, iar acestea ar apărea la momentul perfect pentru a ocupa locul liber creat de expansiunea spaţiului. Universul lui Hoyle a fost mereu infinit, aşadar dimensiunea lui nu se schimba pe măsură ce se extindea. Se afla într-o „stare constantă“.
„Pentru ca densitatea să fie constantă, noi particule de materie trebuie să se formeze în mod continuu“, scrie Einstein în lucrarea sa. Se presupune că documentul a fost creat în timpul unei călătorii în California în 1931. Păstrat pentru public în arhivele Albert Einstein din Ierusalim - şi pus la dispoziţie pe website-ul acestora, manuscrisul a fost în mod greşit clasificat drept o primă ciornă a unei alte lucrări a savantului.
Teoria a fost abandonată din cauza unei greşeli
Manuscrisul nepublicat al lui Einstein arată că, în primă fază, a crezut că un astfel de mecanism ar putea rezulta din teoria originală, fără modificări. Dar apoi şi-a dat seama că făcuse o greşeală de calcul. Când a corectat-o, tăind un număr cu un stilou de culoare diferită, a decis probabil că ideea nu avea să funcţioneze şi a lăsat-o deoparte.
Faptul că Einstein a experimentat cu un concept despre starea constantă demonstrează rezistenţa sa continuă în faţa ideii de Big Bang, pe care la început a considerat-o abominabilă, deşi alţi teoreticieni au prezentat-o ca pe o consecinţă naturală a teoriei sale generale a relativităţii. Alţi cercetători importanţi, cum ar fi astronomul Arthur Eddington, priveau de asemenea cu suspiciune teoria Big Bang, pentru că sugera un moment mistic de creaţie.
Când astronomii au găsit probe pentru expansiunea cosmică, Einstein a trebuit să îşi abandoneze neîncrederea în ideea unui univers static, iar Universul în stare constantă era al doilea cel mai bun lucru posibil. „Ceea ce arată manuscrisul este că, deşi până atunci acceptase ideea de extindere a spaţiului, Einstein nu era mulţumit de conceptul de univers care se schimbă în timp“, spune Helge Kragh, istoric la Universitatea Aarhus din Danemarca.
Află mai multe despre Albert Einstein:
Oamenii vor putea să călătorească sute sau chiar mii de ani în viitor, susţine un fizician britanic