Romii se unesc pentru banii Europei

Ieri, la Palatul Parlamentului, romii au purces, într-o secretomanie absolută, la organizarea unei "camere a reprezentanţilor" Îi vezi de îndată ce intri pe uşă: grupuri, grupuri, cu

Ieri, la Palatul Parlamentului, romii au purces, într-o secretomanie absolută, la organizarea unei "camere a reprezentanţilor"

Îi vezi de îndată ce intri pe uşă: grupuri, grupuri, cu figuri serioase şi vădit preocupate, acoperite de pălării cu boruri largi. Mai toţi, în costume negre şi paltoane de culoare închisă, musai cu agende ori serviete în mână, semn că e prilej de luat notiţe şi dezbătut probleme importante.

Dacă n-ai şti în ce an trăieşti, ai zice că te-ai nimerit într-un film cu Al Capone. Dar nu, eşti în 2007 şi încerci să smulgi o vorbă de la liderii romilor care s-au adunat, ieri, la Palatul Parlamentului, să dezbată statutul unui organ consultativ, Camera Reprezentanţilor Romilor din România, care să le rezolve problemele şi care să verifice cum se cheltuiesc banii care vin de la Uniunea Europeană.

Întâlnire cu uşile închise. Oricât ai da din coate, nu răzbaţi. "E o şedinţă tehnică, între reprezentanţii romilor, presa nu are acces", îţi comunică sec unul dintre organizatori. "Păi, am vorbit cu domnul Cioabă şi...", "Chiar dacă aţi vorbit cu domnul Cioabă, vă spun eu că nu intraţi. Domnul Cioabă nu are cum să vă bage la şedinţă". Punct. Între timp, participanţii se strâng şi se aşază pe căprării: trei aici, patru mai încolo, fiecare după organizaţia pe care o reprezintă. Vine şi-un grup mai mare, de vreo 20 de inşi, îmbrăcat "casual": geci de piele, blugi, fuste şi marame, căci sunt şi femei în trupă. Sunt cu liderul lor, căruia-i zice Ghiţă Vasile. Şi-şi face apariţia şi Florin Cioabă, autoproclamatul rege al romilor din România, care ne spune ce-i cu întâlnirea şi de ce n-avem voie la discuţii. "Noi voiam să alcătuim un organism care să se cheme Consiliul Naţional al Romilor, dar ne-a furat denumirea Vasile Burtea de la Alianţa pentru Unitatea Romilor. De-aia nu mai are nimeni voie înăutru". "Au venit şi reprezentanţii lui Burtea la şedinţă?", încercăm o întrebare, că doar e vorba despre o întâlnire în care romii încearcă să lase
deoparte orgoliile şi să se pună de acord. "Nu, ei nu sunt aicea. N-are rost să ne certăm cu ei".

Organizaţie cu nume pompos

Camera Reprezentanţilor Romilor din România (CRRR). Aşa se va numi organismul care va încerca să facă auzit "glasul romilor din România". "E vorba de o iniţiativă comună", ne explică Cioabă. Pe lângă el, au mai contribuit la idee Viorel Bumbu, preşedintele Uniunii Democrate a Romilor din România, Nicu Păun, de la Partida Romilor, şi Ioan Bidia, de la Comunitatea Etniei Romilor din România. "La ora actuală, avem peste 250 de organizaţii ale romilor şi-aş dori ca toate aceste organizaţii să vorbească într-un glas comun, ceea ce nu se întâmplă în acest moment", spune Florin Cioabă, actualizând problema reproşurilor pe care le primesc în mod constant de la organismele interne şi internaţionale. "Şi reprezentanţii guvernului, şi cei din exterior ne spun tot timpul că vor un partener de discuţii. Nu putem să facem cum am făcut 17 ani de zile. Vin eu, Cioabă, şi zic: <> , şi-atuncea ăştia se-ntreabă: <<Şi noi cu cine stăm de vorbă?>> Şi de la preşedinţie ni s-a spus să ne organizăm, să ne hotărâm, după care stăm şi discutăm".

Miză serioasă: banii de la Uniunea Europeană

Potrivit lui Cioabă, Camera Repre-zentanţilor va fi alcătuită din 435 de lideri ai romilor, câte 10 din fiecare judeţ şi din municipiul Bucureşti. Undeva prin aprilie-mai 2007, va avea loc şi prima adunare generală, când se vor alege, "democratic", structurile de conducere. Cioabă detaliază componenţa "Camerei Reprezentanţilor": "Vom avea reprezentanţi de la organizaţiile creştine, de la organizaţiile florarilor, argintarilor, cazangiilor, reprezentanţi ai meşteşugarilor, precum şi reprezentanţi ai micii industrii, ai patronatului". Pe lângă dezbaterea problemelor pe care le au etnicii romi şi elaborarea unor soluţii, CRRR îşi propune să nu piardă urma banilor europeni: "Banii de la UE vor fi gestionaţi tot de Agenţia Naţională pentru Romi, dar noi vrem să monitorizăm cheltuirea lor, astfel încât aceşti bani să ajungă în comunităţile de romi, pentru schimbarea lor".

Peste 630 milioane de euro, pentru categoriile defavorizate

Grupurile sociale defavorizate din România vor primi în perioada 2007-2013 ajutoare de 633 milioane de euro. Din aceştia, 525 milioane de euro vor fi acordate de Uniunea Europeană, în vreme ce statul român va contribui cu 108 milioane de euro. Banii vor fi acordaţi, după modelul fondurilor PHARE, proiectelor eligibile destinate ajutorării unor grupuri defavorizate - comunitatea romă, persoanele cu dizabilităţi, tinerii peste 18 ani care părăsesc sistemul naţional de protecţie a copilului, persoanele care au suferit o condamnare etc. Alocarea fondurilor pentru proiectele calificate se va face, tot ca în cazul fondurilor PHARE, după principiul "Primul venit, primul servit".