#MediciBuni – Dr. Anca-Maria Arhip, MedLife: „Avem din ce în ce mai multe mame cu vârste extreme, fie foarte tinere, fie prea în vârstă, iar asta vine cu mulți factori de risc”

Dr. Anca-Maria Arhip face parte din prima generație de medici specialiști în cardiologie pediatrică din România. Consultă atât bebeluși de câteva zile, cât și adolescenți înainte de competiții sportive și copii cu malformații congenitale grave, care au nevoie de intervenții chirurgicale sau pe care îi monitorizează post-operator. „Copiii sunt cei mai sinceri pacienți”, spune ea. „Interacțiunea cu ei te încarcă pozitiv, iar satisfacția este enormă”.

Și-a dorit de mică să devină medic, iar profesoarele de chimie și biologie din liceu, alături de părinți, au susținut-o și i-au deschis orizonturile. În 2014, când era studentă la Iași, a mers la Târgu Mureș să facă un curs de prim ajutor, iar asta s-a dovedit o experiență hotărâtoare în alegea specialității. Această experiență, alături de un caz dintr-o gardă: un adolescent în moarte cerebrală, după un accident de motocicletă, a cărui familie a fost de acord să-i doneze organele. „Mi-am dorit foarte mult să văd unde ajunge inimioara”, spune dr. Arhip. „Nu atât pe parte chirurgicală, ci pediatrică. ” Ulterior, medicul a ajuns la Târgu Mureș unde a finalizat rezidențiatul .

Acum, dr. Arhip lucrează la Hyperclinica MedLife Galați, iar cei mai mulți dintre pacienții ei sunt sugari până la 1 an, care vin pentru o evaluare screening de cardiologie pediatrică, ce s-a introdus alături de ecografia de șold. Fiind o evaluare necesară sugarilor, medicii neonatologi, pediatrii și medicii de familie au început să recomande screeningul, pentru a diagnostica timpuriu eventuale malformații congenitale.

Totodată, din 2024 se recomandă evaluarea sugarilor prin EKG pentru a depista precoce sindromul QT prelungit, principala cauză a morții subite la sugari. „Foarte mulți în trecut mureau și nu se afla cauza decât la autopsie”, spune medicul. Dacă acest sindrom este prezent, în funcție de gravitate, există și soluții terapeutice medicamentoase și chirurgicale, cum ar fi implantarea unui defibrilator cardiac în scop preventiv. Tratamentul trebuie însoțit de o testare genetică, pentru a vedea ce tip de sindrom este și la complicații predispune. 

La aceste screening-uri, medicul poate depista atât malformații cardiace congenitale descoperite deja de ginecolog în perioada intrauterină (defecte septale: atriale, ventriculare, stenoze valvulare), dintre care unele se pot rezolva spontan, după naștere, iar altele trebuie urmărite, cât și malformații complexe sau sindroame genetice precum Sindromul Down. „Avem din ce în ce mai multe mame cu vârste extreme, fie foarte tinere, fie prea în vârstă, iar acestea sunt factori de risc pentru malformațiile cardiace”, spune dr. Arhip.

Totuși, dacă bebelușul nu a făcut acest screening, sunt niște semne pe care părinții ar trebui să le urmărească și să ajungă la medic: dacă obosește mult la efortul de supt, transpiră excesiv, crește lent în greutate, face multe infecții respiratorii care răspund greu la tratament. La vârste mai mari, trebuie urmărit dacă pulsul e mărit, dacă obosește la eforturi mici, dacă transpiră mult și are cianoză periorală – adică pielea pe lângă gură sau la nivelul unghiilor are culoarea albastru. 

O a doua categorie importantă de pacienți o reprezintă adolescenții care vin pentru o evaluare de rutină sau înaintea unui competiții sportive – pentru sportivii profesioniști se recomandă minimum un EKG, la început de sezon, spune medicul.

Însă în cabinet îi intră tot mai mulți adolescenți cu obezitate și hipertensiune arterială – deoarece tensiunea arterială este direct proporțională cu greutatea. „Pentru ei, primele măsuri sunt regimul alimentar, controlul greutății și activitatea fizică regulată”, spune dr. Arhip, „și apoi tratament medicamentos, dacă e nevoie”. Medicul sfătuiește alegerea unor porții de mâncare mai mici (nu la fel ca ale părinților), mai puține glucide (și nu din comerț), fără fast-food, mișcare fizica regulată și, totodată, le recomandă părinților să gătească acasă împreună cu copiii, un lucru pe care și ea îl face cu fetițele ei de 1 și 6 ani. Schimbarea ar trebui să înceapă acasă, obiceiurile alimentare sănătoase se formează acasă – spre exemplu, este aproape în zadar să îi ceri unui copil să slăbească, dacă părinții cumpără regulat sucuri acidulate.

Cel mai recent pericol pentru sănătatea inimii sunt energizantele, atrage atenția dr. Arhip, și își amintește de un copil care a venit cu un puls de 250 bătăi pe minut, după o noapte pierdută, energizante și tutun. „Aceasta este o combinație letală. Este mult și un energizant pe săptămână”, spune ea, pentru că așa se formează obiceiul, care apoi se poate transforma în dependență. „Îi întreb: nu aveți energie? Dormiți!”

Deși la Galați dr. Arhip nu lucrează în contract cu Casa de Asigurări, părinții care au abonamente la MedLife beneficiază de reduceri importante, iar uneori au loc și campanii de reducere. Știe cât de multă nevoie e de îngrijire medicală, câte cazuri sociale sunt. În facultate a fost implicată în asociația studențească, mergea în caravane medicale, iar recent a devenit unul dintre membrii fondatori ai asociației SOS Surâs, din Iași, care oferă asistență medicală, psihologică și socială victimelor violenței domestice.

Știe și cât de importantă este comunicarea cu pacienții – sau, în cazul ei, cu familia pacientului – , iar experiența de voluntariat o ajută și aici. Un medic bun trebuie să fie empatic, dar în primul rând responsabil: „să-și asume diagnosticul stabilit, mai ales că uneori acesta poate fi doar o observație, o suspiciune. Când nu se confirmă, trebuie să fim responsabili de decizie, iar dacă ne depășește un caz, să-l trimitem mai departe pentru tratamentul corect, în timpul optim”.

Dr. Arhip a văzut multe cazuri care au impresionat-o și mulți părinți care au făcut totul pentru a-și salva copiii, cazuri deosebit de grave fie pentru că ajuns târziu, fie pentru că au avut complicații. „De aceea este atât de important acest screening în primele luni de viață și mă bucur că tot mai mulți pediatri și medici de familie au înțeles mesajul și trimit către specialistul cardiolog.”