Dr. Alexandru Ciucă, MedLife: „Nasul trebuie lăsat să respire!”
0Medicina este frumoasă, dar are provocările ei și, indiferent de specialitatea pe care și-o aleg, medicii, se pregătesc să facă față cu brio.
Dr. Alexandru Mihai Ciucă, medic primar ORL în cadrul Hyperclinicii MedLife Floreasca a mărturisit că una dintre cele mai mari provocări din practica ORL o reprezintă automedicația: „Pacienții tind să-și administreze tratamente incorecte sau excesive, adesea sub influența informațiilor din mediul online. Aceasta a dus la un consum exagerat de antibiotice, cu consecințe nefaste”, a spus dr. Ciucă.
Anatomia l-a atras pe dr. Alexandru Mihai Ciucă încă din copilărie. „Întotdeauna am fost fascinat de anatomie, precum și de felul în care funcționează corpul uman. Fiind copil, petreceam ore întregi studiind atlase de anatomie, mai ales că în acea perioadă nu aveam acces la multe modalități de a petrece timpul liber, astfel încât cărțile rămâneau cea mai bună sursă de entertainment”, a spus medicul.
Alegerea specializării ORL a venit natural datorită diversității patologiei: „Am ales ORL datorită flexibilității acestei specialități, care permite practicarea acesteia atât în mediul spitalicesc, cât și în cabinet, unde o bună parte a patologiei ORL se poate aborda și rezolva. Nu în ultimul rând, heterogenitatea pacienților este o caracteristică a acestei specialități, abordând toate categoriile de vârstă," a spus dr. Alexandru Ciucă.
Medicul nu regretă alegerea făcută, pune multă pasiune în munca sa și nu uită niciodată că în fața lui se află un om, nu doar un pacient, așa că își manifestă empatia și încearcă să aplice cât mai corect și mai bine ceea ce știe și a învățat de-a lungul timpului.
Rinitele și rinosinuzitele sunt printre cele mai frecvente boli infecto-inflamatorii ale tractului respirator superior. Dr. Ciucă susține că în cadrul Hyperclinicii MedLife Floreasca se întâlnește foarte des cu patologia rinosinusală. „Această patologie deține ponderea majoritară a cazurilor pe care le vedem și tratăm. Din practica de zi cu zi, constat că există o creștere a cazurilor de afectare rinosinusală în ultimii ani, în special în contextul pandemiei COVID-19, care, pe de-o parte a generat direct o afectare mai intensă și de mai lungă durată a mucoasei rinosinusale, pe de altă parte purtatul măștilor, atât de necesar în acea perioadă a generat la rândul său o creștere a cazurilor de rinită sau chiar rinosinuzită. Mediul urban și poluarea sunt, de asemenea, factori care generează o creștere continuă a cazurilor”, a subliniat medicul.
În opinia specialistului, schimbările climatice, cu variațiile bruște de temperatură de la zi la noapte sau de la o zi la alta, pot fi implicate în asemenea modificări. Iar rinitele alergice, denumite și febra fânului, se reactivează adesea în anumite sezoane: primăvara, vara și/ sau începutul toamnei și provoacă simptome precum strănutul, nasul înfundat, curgerea nasului, ochi lăcrimați și mâncărime la nivelul nasului, ochilor sau cerului gurii.
Rinita alergică vs. rinita non-alergică
Rinita alergică este declanșată de factori externi precum praful, polenul sau mucegaiul. Spre deosebire de aceasta, rinita non-alergică poate avea multiple cauze, de la infecții virale la poluare sau fumat. Aproape 1 din 3 adulți din SUA și mai mult de 1 din 4 copii din SUA au raportat că au avut o alergie sezonieră, eczeme sau alergii alimentare în 2021, potrivit datelor Centrului Național pentru Statistică în Sănătate al CDC.
„Dacă simptomele apar sezonier și se ameliorează cu tratament antialergic, pacientul ar trebui să suspecteze o rinită alergică și să consulte un specialist," a precizat medicul, explicând că unele rinite alergice pot fi sezoniere (ex., rinita alergică cu sensibilizare la ambrozie → vara târzie, începutul toamnei sau la polenul de graminee → mai - iunie).
Rinitele non alergice reprezintă inflamația acută sau cronică a mucoasei nasului, fără un trigger specific ca la cele alergice. Cele mai frecvente dintre ele sunt de etiologie virală, care vin însoțite și de alte simptome (febră, odinofagie, curbatură) și de cele mai multe ori se remit spontan doar cu medicație simptomatică, însă există și alte cauze: medicamentoase (abuzul de vasoconstrictoare), toxice (la anumite categorii profesionale), fumatul, poluarea, sarcina, hormonale etc. Acestea nu au o simptomatologie intermitentă cu declanșare bruscă la contactul cu diverși factori și nici nu se remit cu tratament antialergic, precum rinitele alergice.
„Unii pacienți sunt cunoscuți și cu alte alergii în special medicamentoase, sau cu astm bronșic, însă în majoritatea cazurilor, ei se adresează prima dată medicului ORL pentru o răceală persistentă, care nu se ameliorează cu automedicația simptomatică”, a precizat dr. Ciucă.
Există și o formă specială a rinitei alergice, numită rinita alergică locală, în care simptomatologia este complet sugestivă pentru o rinită alergică, în schimb toate testele efectuate sunt negative. De asemenea, rinita alergică poate evolua spre o formă de rinosinuzită cronică, așa numita rinosinuzită cu polipoză nazală, de aceea este foarte importantă monitorizarea endoscopică periodică a pacienților cunoscuți cu rinita alergică.
Sinuzita: acută vs. cronică
O altă afecțiune prezentă adesea în cabinetele medicilor ORL este sinuzita – fie că este acută, fie cronică. Sinuzita acută se definește ca o inflamație de etiologie infecțioasă, virală sau bacteriană a sinusurilor paranazale, care durează maxim 4 săptămâni. „Cel mai adesea discutăm de sinuzitele catarale acute, de etiologie virală (așa numitul guturai comun), care se manifestă prin rinoreea apoasă, strănut, obstrucție nazală, cefalee și plenitudine facială, febra și uneori curbatură. O mică parte din aceste sinuzite acute se suprainfectează și se transformă în așa numitele sinuzite supurate, când rinoreea devine purulentă, cu aspect galben, uneori verzui sau maroniu, durerea la nivel facial este mai puternică la fel și obstrucția nazală”, a explicat dr. Alexandru Ciucă.
În cazul sinuzitelor catarale, tratamentul, simptomatic și local nazal (lavajul foselor nazale și folosirea unui dezobstruant nazofaringian) sunt suficiente în majoritatea cazurilor. Antibioticele sunt recomandate doar în cazurile supurate. Pe de altă parte, sinuzita cronică durează peste 12 săptămâni, fiind un proces inflamator al sinusurilor paranazale. „Cel mai adesea, sinuzita cronică continuă un episod acut al unei sinuzite, însă poate avea și alte cauze (rinită alergică, cauze dentare, locul de muncă, poluarea etc). O formă aparte de rinosinuzită cronică este rinosinuzita cronică cu polipoza nazală, în care mucoasa ce tapetează fosele nazale și sinusurile degenerează și capătă un aspect polipos, gelatinos și care se manifestă inițial prin hiposmie/ anosmie (scăderea/ pierderea mirosului) și ulterior obstrucție nazală care poate evolua până la a fi completă”, a spus medicul.
„Din păcate foarte mulți pacienți folosesc automedicația, care în cele mai multe cazuri este fie insuficientă, fie greșit aplicată, în special în ceea ce privește consumul de antibiotice, foarte mulți pacienți autoadministrându-și antibiotic în rinosinuzite catarale virale, ușoare fără niciun beneficiu real, însă cu consecințe negative în ceea ce privește rezistența la antibiotice dezvoltată”, a atras atenția medicul ORL. Uneori, când simptomatologia persistă sau se agravează în ciuda unui tratament corect, este necesară intervenția chirurgicală. „Tehnicile endoscopice transnazale sunt eficiente, oferind o recuperare mai rapidă decât metodele clasice", a precizat medicul.
De asemenea, tratamentul chirurgical este indicat și atunci când se suspicionează o complicație a unei sinuzite acute, complicații care pot fi severe și uneori pot pune viața pacientului în pericol.
Atenție la antibiotice!
În privința tratamentului acestor afecțiuni, medicul a afirmat că observă „o creștere a cazurilor complicate sau rezistente la tratament, din cauza automedicației defectuoase sau insuficiente”.
În România, anul 2021 a fost o șansă ratată pentru reducerea consumului de antibiotice, după cum arată raportul INSP din 2022 despre „Consumul de Antibiotice, Rezistența Microbiană și Infecții Asociate Asistenței Medicale în România”.
Cu toate că în anii 2020-2021 consumul de antibiotice a scăzut cu 1,2% față de 2019, această situație poate fi considerată o șansă ratată în privința unei reduceri mult mai substanțiale, așa cum s-a întâmplat în aproape toate statele UE/ EEA (media scăderii la nivel european fiind de 17,8%). În 2022 consumul de antibiotice a crescut semnificativ față de anii anteriori, fenomen comun statelor europene; în România volumul consumului a fost cu 11,6% mai ridicat față de cel al ultimului an prepandemic, 2019. Dr. Alexandru Ciucă a precizat că „mult cunoscutul consum exagerat de antibiotice din fericire a mai fost temperat în România prin cadrul legislativ din 2024."
Tratamentul corect si eficient al rinosinuzitelor este foarte important. În lipsa acestuia pot apărea variate complicații la distanta, cum ar fi faringitele, otitele, laringitele, bronsitele, traheobronșitele și chiar astmul bonsic, patologii ce pot fi declanșate sau exacerbate de o patologie rinosinusală trenantă. „În practica zilnică vedem mulți pacienți care se prezintă pentru o durere în gât, răgușeală sau o otalgie fără o cauză locală evidentă; sau pentru tuse trenantă, la care medicul internist sau pneumolog nu găsește o cauză locală specifică”, a spus medicul.
Igienizarea nasului, o altă provocare
O altă provocare cu care medicii ORL se întâlnesc în practică o reprezintă bolile asociate ale pacientului. „Tratăm pacienți și nu boli, sunt cazuri în care trebuie să ajustam doze, la anumite medicamente să adăugăm altele, să tratăm fără anumite substanțe, pe care pacienții nu le pot administra, de asemenea sunt cazuri chirurgicale la care nu se poate interveni din cauza riscului anestezic și atunci trebuie să abordăm cazul într-un mod specific acelui pacient”, a arătat dr. Ciucă.
Un alt aspect important este igienizarea nasului. „Mulți pacienți ne povestesc în clinică cum folosesc soluțiile saline zilnic în absența unei patologii rinosinusale. Personal, recomand lavajul cu soluții saline numai în situațiile patologice, cu secreții, care trebuie îndepărtate constant. Nu recomand folosirea soluțiilor saline zilnic, în absența unei patologii. Foarte rar recomand lavajul zilnic, la anumite categorii profesionale, în special cei expuși la mult praf (construcții), în rest nasul ar trebui lăsat să respire, fiziologia și imunitatea locală asigurând sănătatea acestuia!”, a semnalat dr. Alexandru Ciucă.
Surse:
Se încarcă comentariile...
