Matriarhatul revine? „Acum este cel mai prost moment ca să fii bărbat“, susţine un scriitor controversat

Scriitorul Peter Lloyd a publicat săptămâna aceasta volumul „Stand By Your Manhood“ (Apără-ţi bărbăţia - n.r.), în care trage un semnal de alarmă referitor la un fenomen apărut deocamdată la nivelul ţărilor dezvoltate, precum Marea Britanie sau SUA, din cauza căruia bărbaţii ar trebui să le declare război feministelor. FOTO Arhiva Adevărul

Supremaţia bărbatului a ajuns în secolul al XXI-lea un mit exploatat din plin de mişcările feministe. Presiunile susţinute ale acestora au reuşit să-i pună pe reprezentanţii sexului puternic în situaţia de a fi marginalizaţi şi ridiculizaţi doar pentru că nu sunt în stare să se ocupe de copii sau pentru că nu se pricep la treburi casnice. "Bărbaţii riscă să devină cetăţeni de mâna a doua", atrage atenţia un scriitor britanic.

Scriitorul Peter Lloyd a publicat săptămâna aceasta volumul „Stand By Your Manhood“ (Apără-ţi bărbăţia - n.r.), în care trage un semnal de alarmă referitor la un fenomen apărut deocamdată la nivelul ţărilor dezvoltate, precum Marea Britanie sau SUA, din cauza căruia bărbaţii ar trebui să le declare război feministelor. Autorul consideră că feminismul a reuşit în multe privinţe să-şi atingă scopurile, chiar cu ajutor şi înţelegere din partea bărbaţilor, aşa că în secolul al XXI-lea se conturează mai abitir ca niciodată un soi de „fascism care antrenează milioane de femei din întreaga lume“ în lupta împotriva a ceea ce reprezintă bărbaţii.

„Am condus revoluţiile industriale, am trimis rachete în spaţiu, am luptat şi am câştigat războaie. Lumea noastră nu ar fi la fel fără contribuţiile imense la ceea ce înseamnă societatea de azi ale lui Sigmund Freud, Winston Churchill, William Shakespeare, Albert Einstein, Leonardo da Vinci, Michelangelo, Beethoven, Charles Darwin etc. Prin urmare, de ce acum este cel mai prost moment ca să fii bărbat? În loc să se mândrească pur şi simplu cu realizările lor, în secolul al XXI-lea bărbaţii sunt nevoiţi să-şi ceară scuze pentru ceea ce fac. Lumea a ajuns să ne ia peste picior pentru că nu suntem în stare să ne ocupăm de mai multe lucruri în acelaşi timp sau pentru că nu ştim să folosim o maşină de spălat. Şi culmea, acceptăm zâmbind asemenea bătaie de joc, chiar dacă noi am inventat drăcia de maşină“, subliniază Lloyd modul în care bărbaţii vor ajunge încet, dar sigur, să se transforme în "cetăţeni de mâna a doua".

Britanicul aduce ca argumente, printre altele, insistenţa cu care problemele reprezentantelor sexului frumos, de la cele legate de diferenţele salariale dintre femei şi bărbaţi, până la cele medicale sau referitoare la beneficiile de care ar trebui să aibă parte în ipostaza de mame, sunt reflectate în mass-media internaţionale. Prin comparaţie, afirmă scriitorul, problemele bărbaţilor sunt ca şi inexistente. Iar totul s-ar datora acţiunilor feministe care ajung să aibă rezultate la nivel de guverne, cu efecte foarte vizibile mai ales la nivelul societăţilor dezvoltate.

„Viaţa unui bărbat este ieftină“

Acesta arată că în urmă cu 15 ani, cel puţin în sistemul de sănătate britanic, la fiecare liră sterlină cheltuită pentru un bărbat, opt lire sterline se cheltuiau pentru o femeie. Şi lucrurile au rămas la un nivel similar şi acum, ceea ce îl determină să considere că bărbaţii trăiesc deja într-un „matriarhat medical“. „Cu alte cuvinte, viaţa unui bărbat este ieftină“, accentuează acesta datele statistice. Iar pentru ca lucrurile să fie şi mai clare, Lloyd atrage atenţia că pentru femei se decontează teste pentru depistarea cancerului ovarian şi cervical, dar pentru bărbaţi încă nu există un beneficiu similar în privinţa cancerului de prostată.

Toate acestea se întâmplă în condiţiile în care, statistic vorbind, bărbaţii mor cu cinci ani mai devreme decât nevestele, surorile, fiicele şi iubitele lor. Noi, bărbaţii, pe de altă parte, nu ne aflăm pe agenda niciunui minister, organizaţii din UE sau asociaţii caritabile. Dacă vrem ca cineva să lupte pentru ei, bărbaţii trebuie să se ocupe singuri de asta. Şi este momentul să luptăm, înainte de a fi prea târziu, pentru a stopa să fim în permanenţă minimalizaţi, înjosiţi, privaţi de drepturi , mai spune Lloyd.

Discrepanţele salariale, mit luat drept adevăr

Peter Lloyd afirmă că în multe cazuri, până şi mult trâmbiţata diferenţă între salariile bărbaţilor şi femeilor, nu mai este valabilă, dar şi aceste situaţii continuă să fie tratate ca şi când există. De fapt, explică el, diferenţa de 23% sau mai mult apare pentru că nu se ţine cont de numărul de ore lucrate, de pericolele implicate de anumite locuri de muncă sau de expertiză. 

Mai exact, o femeie care lucrează ca învăţătoare nu are cum să fie plătită la fel ca un bărbat care este neurochirurg. Iar asta nu are nimic de-a face cu egalitatea dintre sexe, ci cu bunul simţ. Multe femei lucrează mai puţine ore decât bărbaţii, multe dintre ele aleg locuri de muncă mai confortabile, plătite mai puţin, care se potrivesc cu multe alte responsabilităţi pe care le au, ca să poată avea grijă şi de copii sau de părinţii bătrâni, în loc să se implice în profesii care sunt periculoase sau extenuante. Normal, din acest comportament rezultă că bărbaţii vor fi mai bine plătiţi. Dar, conform statisticilor, tot ei au parte şi de cele mai multe accidente la locul de muncă, în proporţie de 94% din total, punctează scriitorul, economist la bază. 

Acesta consideră că femeile nu ar trebui să fie atât de pornite să arate cât de multe fac în comparaţie cu bărbaţii, pentru că este de la sine înţeles că ele au darul de a face, de fapt, cel mai imporatat lucru dintre toate: dau naştere altor fiinţe umane.

Să fim realişti. Chiar dacă pentru unele persoane poate fi un adevăr greu de înghiţit, cele mai multe proaspete mame simt instinctual nevoia de a avea grijă de copilul pe care l-au purtat în pântece nouă luni de zile, timp în care este normal ca bărbaţii să fie la muncă pentru a susţine acest efort. Bărbaţii nu pot concura cu femeile pe terenul maternităţii, aşa că scopul nostru este să furnizăm tot ceea ce este necesar supravieţuirii, vorbeşte acesta despre diferenţele biologice pe care nu le poate nega nimeni, nici feministele.

 „Feminismul va fi slab cât timp nu există o ideologie adversă din partea bărbaţilor“

Sociologul Alfred Bulai consideră interpretarea scriitorului britanic o reacţie la formele agresive ale mişcării feministe. „Feminismul este o ideologie a secolului XX care a impus anumite modele, a jucat un anumit rol, ca orice altă ideologie. În general, există un anumit gen de paroxism în orice ideologie sau în cadrul acestui gen de mişcări, inclusiv când vine vorba de ecologie sau de protecţia animalelor. Probabil că în România vi s-ar părea cam ciudat să faceţi puşcărie pentru că nu aţi dat de mâncare la pisică, de exemplu. Feminismul, ca orice ideologie, are o anumită funcţie socială, dar nu poţi vorbi de o ideologie care domină societatea la acest moment. În general, o femeie care este foarte sigură pe ea nu are nevoie de vreun sprijin sau de o ideologie ca să se simtă puternică. Drept dovadă, în toată istoria au fost în permanenţă femei foarte puternice. (…) În definitiv, diferenţele dintre femei şi bărbaţi sunt genetice. Şi ar fi chiar aberant să încerci să schimbi ce nu poate fi schimbat“, este de părere Bulai, atrăgând atenţia că societatea este mult mai complexă şi găseşte întotdeauna căile de autoreglare, dincolo de influenţele oricăror ideologii, fie ea capitalistă, comunistă etc.

Un aspect ironic semnalat de Bulai este că feminismul a izvorât nu ca o mişcare de eliberare, ci ca una apărută din motive economice: „Femeile au fost promovate intens ca urmare a celor două războaie mondiale, când bărbaţii erau pe front, iar pentru a stabiliza societatea, femeia a fost implicată în activităţi masculine. Deci se poate spune că primul drept al femeii a fost să muncească mai mult, sau cel puţin acesta a fost văzut ca un drept.“  Acesta observă că, în acelaşi timp, munca depusă de femeie cu creşterea copilului sau munca prestată acasă nu se regăseşte în niciun fel în venitul care îi revine la pensie.

Este o aberaţie să credem că trebuie să facă toata lumea acelaşi lucru, eventual ar trebui ca în societate să fie mult mai apreciata munca depusă pentru a creşte copiii, care este infinit mai importantă decât foarte multe alte lucruri, nu încape comparaţie. Inculsiv în mediul rural, cel puţin la noi, există femei care fac munci grele, la câmp, cu vitele, mai ceva ca bărbaţii, dar nimeni nu le întreabă nimic despre asta, exemplifică Bulai.

Nu în ultimul rând, sociologul crede că reacţia scriitorului Peter Lloyd este exagerată, raportul de putere între bărbaţi şi femei fiind o falsă problemă, o creaţie a societăţii moderne. „Există excese şi în această privinţă, la fel ca în toate privinţele legate de secolul XX, în special, nu este feminismul  mai cu moţ. Feminismul va fi slab atâta timp cât nu există o ideologie care să i se opună, adversă, din partea bărbaţilor. Din moment ce nimeni nu simte cu adevărat nevoia să riposteze tot ideologic, feminismul nu va avea atâta înrâurire la nivel de societate“, conchide Bulai.