Cum diferenţiem produsele de import de cele autohtone. „A devenit un obicei ca românul să își dorească să mănânce roșii româneşti în februarie”

Anunțul ministrului interimar al Agriculturii, Tanczos Barna, privind controale extinse la nivel național pentru verificarea distribuitorilor care vând fructe și legume din import drept produse românești ridică o întrebare importantă: cum poate consumatorul să afle adevărata proveniență a produselor pe care le cumpără?

Cum diferenţiem legumele româneşti Foto: Pixabay

Recent, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a dispus verificări prin Corpul de control al ministrului, după apariția unor informații potrivit cărora fructe și legume provenite din țări terțe ar fi fost comercializate pe piața românească drept produse autohtone. La aceste controale vor participa Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) și Autoritatea Vamală Română.

„Adevărul” a discutat cu președintele Asociației Administratorilor de Piețe din România (AAPR), Alin Mărăcine, despre amploarea acestui fenomen și despre măsurile pe care le pot lua cumpărătorii pentru a se asigura de proveniența produselor.

„Nu este un fenomen nou. Toată această practică afectează, într-un fel sau altul, prezentul și viitorul piețelor agroalimentare, deoarece produsele românești reprezintă baza alimentației și a gustului autentic. Din punctul meu de vedere, controalele sunt binevenite, iar acolo unde sunt descoperite nereguli ar trebui aplicate sancțiuni, astfel încât aceste practici să fie descurajate și să nu mai continue.

În teorie, este foarte greu să ne dăm seama care sunt produsele românești și care sunt cele din import. Totuși, ne putem orienta după câteva criterii. Cred că cel mai important este să încercăm să consumăm produse de sezon, în perioada lor naturală de apariție”, spune reprezentantul AAPR.

Ce greșeală fac consumatorii

La alegerea unui produs, faptul că acesta este autohton cântărește mult în decizia de a cumpăra fructe și legume, chiar și în extrasezon. Totuși, produsele de seră nu sunt foarte răspândite, iar pentru producătorul român recolta sezonieră rămâne baza activității sale. Acest aspect ar trebui avut în vedere atunci când mergem la cumpărături, fie în piață, fie în supermarket.

„A devenit un obicei în România ca românul să își dorească să mănânce roșii chiar și în luna februarie. De multe ori suntem induși în eroare de anumite etichete puse de agenți economici care pretind că produsele sunt românești, deși știm cu toții că este foarte greu să produci tomate în luna februarie. Nu este imposibil, pentru că există producători care, în spații protejate și sere încălzite, pot obține tomate și în această perioadă.

Totuși, cred că ar trebui să revenim la origini și să înțelegem că o tomată adevărată sau orice altă legumă este cea mai bună atunci când este consumată în sezon.

De multe ori suntem păcăliți și în cazul pepenilor. Pepenii mari și foarte aspectuoși, aduși de regulă din import sau din țări exotice, apar pe piață drept produse românești, ceea ce este puțin probabil. Producătorii agricoli ne spun că pepenii românești apar, de regulă, în piețe și supermarketuri abia de la începutul lunii iulie”, spune Alin Mărăcine.

Un alt factor care trebuie luat în considerare este aspectul produsului, inclusiv culoarea acestuia, însă, din lipsă de timp, o analiză atentă poate fi dificil de făcut. Nici măcar locul din care facem cumpărăturile nu reprezintă o garanție a provenienței produselor.

Piaţă din Satina Foto: Alina Mitran

„În anumite situații, ne putem orienta și după aspect, însă cred că, de cele mai multe ori, consumatorul este indus în eroare. Din păcate, etichetele mint, iar acest lucru nu se întâmplă doar în piețe. Se întâmplă și în magazine de cartier, chioșcuri sau chiar în supermarketuri. Au existat situații în care, uitându-ne atent sub etichetă, am descoperit adevărata origine a produsului. Tocmai de aceea, consider că aceste controale sunt binevenite și ar trebui intensificate.

În România, de multe ori totul se rezumă la prezentarea certificatului de producător. Însă acest document este eliberat foarte ușor și, din păcate, autoritățile competente nu reușesc întotdeauna să controleze eficient fenomenul. Controlul ar trebui făcut la un nivel mult mai înalt, înainte ca produsele să ajungă în supermarketuri sau în piețe. Există și problema cantităților foarte mari cerute producătorilor români, mai ales de supermarketuri. Din această cauză, unii recurg la astfel de practici”, spune directorul. 

De ce nu ajung produsele româneşti pe rafturile magazinelor?

Prețurile mici și cantitățile mari sunt prioritare pentru distribuitori, care preferă stabilitatea în relația cu producătorii. În cazul cultivatorilor români, principalele provocări țin de infrastructură și de posibilitatea de a păstra marfa proaspătă chiar dacă aceasta nu este vândută la câteva zile după recoltare.

Deși Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a desfășurat în ultimii ani campanii pentru încurajarea consumului de produse românești, încă lipsesc multe dintre mecanismele care ar facilita accesul producătorilor autohtoni în marile lanțuri de supermarketuri.

„Accesul în supermarketuri este dificil, pentru că acestea impun condiții stricte privind cantitatea, periodicitatea livrărilor și standardele de ambalare. Pentru micul producător, este aproape imposibil să ajungă cu produsele pe rafturile marilor magazine. În plus, mulți nu au infrastructura necesară pentru depozitare în spații frigorifice, sortare pe categorii de calitate sau valorificare eficientă a produselor. Din această cauză, o parte importantă din marfă ajunge să fie aruncată.

Dacă ar exista mai multe linii de procesare, am vedea mai multe produse românești procesate în magazinele din România. Prin lege, minimum 40% din capacitatea piețelor trebuie rezervată producătorilor. Locuri există în toate piețele din România.

Producătorii trebuie încurajați prin programe naționale, prin investiții în infrastructură, sprijin logistic și susținere financiară, astfel încât produsele românești să fie puse cu adevărat în valoare”, concluzionează directorul.

Verificările iniţiate de ministrul interimar al Agriculturii, Tanczos Barna, urmează să fie prezentate sub forma unui raport al Corpului de Control al ministrului.