Planurile secrete ale Rusiei și Ungariei de a distruge România. Ajutorul neașteptat primit de români și mareșalul care a salvat România

În decurs de numai câteva luni România a fost amenințată de două invaziii orchestrate de vecinii noștri teritoriali. Rusia bolșevică și-a dat mâna cu Ungaria și se pregătea să transforme țara într-o gubernie sovietică. Ajutorul a venit de la cine nimeni nu s-ar fi așteptat.

Atac al cavaleriei FOTO Adevărul

De-a lungul istoriei sale, România a trecut prin numeroase momente de cumpănă. În câteva dintre a fost la un pas să dispară ca entitate politică și statală. Printre acestea se pot număra și evenimentele din anului 1919, cele care au hotărât soarta țării noastre. Pe de o parte era vorba despre conferințele și întâlnirile la nivel internațional care redesenau harta Europei după Primul Război Mondial, de cealaltă parte erau noile entități statale și planurile lor ascunse privind teritoriul României. Puțin cunoscut publicului larg este faptul că, în anul 1919, Ungaria și Rusia și-au dat mâna într-o încercare de anihilare a României și transformarea ei într-o guberniei bolșevică. 

România între ciocan și nicovală

România a terminat Primul Război Mondial într-o situație delicată. Guvernul român a fost nevoit să încheie Pacea de la Buftea-București cu Germania în condiții umilitoare, fiindcă nu mai putea duce efortul de război, abandonată de Rusia pe frontul de est după Revoluția Bolșevică. România a reintrat în război de partea Antantei, cu doar câteva zile înainte de semnarea convenției de armistițiu privind sfârșitul războiului. Tocmai de aceea, la negocieri, mult timp, românii au fost trecuți cu vederea. Vestea îmbucurătoare, în schimb, era prăbușirea marilor imperii și dorința românilor din Transilvania, Basarabia și Bucovina de a se uni cu România.

Acest proces de unificare realizat până la finele anului 1918 nu era însă recunoscut oficial la nivel internațional. Mai mult decât atât, era negat de state nou apărute pe harta Europei, dar care aveau gânduri revanșarde. Era vorba în special despre Ungaria, care și-a obținut independența în noiembrie 1918, după prăbușirea Imperiului Austro-Ungar, dar și despre Rusia bolșevică care nu se împăca cu gândul pierderii Basarabiei. De exemplu, guvernul maghiar al lui  Mihaly Karolyi visa refacerea Ungariei Mari în granițele sale medievale, adică inclusiv Transilvania, părți din Serbia, Ucraina și Slovacia. Guvernul lui Karolyi trăia cu iluzia că, de fapt, popoarele doreau să se desprindă de Ungaria doar fiindcă au fost nemulțumite de oprimarea regimului monarhic și că noul regim republican-democrat ar fi rezolvat această problemă a minorităților. Până în primăvara lui 1919, visele despre Ungaria Mare ale guvernului democratic de la Budapesta s-au spulberat rând pe rând. Au pierdut Slovacia, iar armata română  s-a asigurat că voința transilvanănenilor este respectată. Această situație au fost privită de o parte a populației maghiare drept o pierdere a prestigiului național și un lucru inacceptabil. Pe acest fond, comuniștii unguri conduși de Bela Kun, un comunist originar din Transilvania, ajung să pună mâna pe putere.

Pe 21 martie, regimul democratic al lui Karolyi a fost înlăturat iar Ungaria proclamată Republică Socialistă, sub conducerea lui Bela Kun. Situația s-a schimbat la 180 de grade. Bela Kun a început un război revanșard pentru recuperarea prioritară a Transilvaniei și Slovaciei. Unitățile militare prezente în Crișana au început o ofensivă împotriva armatei române din Transilvania. Comandanții români au reacționat prompt și i-au împins pe unguri tocmai până la Tisa. De cealaltă parte, bolșevicii nu priveau cu ochi buni dorința de independență a basarabenilor. Ba chiar erau prăgătiți să intervină militar. Nu mai vorbim de propagandiști și agitatori, specialitatea comuniștilor. Ca un rezumat, în primăvara lui 1919, România era prinsă la est și la vest între două state comuniste.

Un pact secret pentru distrugerea României

Guvernul bolșevic din Rusia și comuniștii din Ungaria au pus la punct un plan pentru destructurarea României. Mai precis, ar fi trebuit să atace conjugat din est și din vest. Ungaria ar fi obținut Transilvania iar Rusia ar fi transformat România într-o republică sovietică. 

 „Republica Sovietică Ungară crea pentru România primejdia de a fi atacată din est şi din vest, de Armata Roşie sovietică şi de cea ungară. Christian Rakovski(membru al Comiternului sovietic) stăruia pentru un atac conjugat sovieto-ungar împotriva României, convins că, de îndată ce joncțiunea celor două Armate Roşii avea să se facă pe teritoriul acestei țări, ea avea să devină o republică sovietică. În timp ce situația se stabiliza pe frontul de vest, Rakovski şi Cicerin, comisarul poporului pentru Afaceri Străine în guvernul sovietic de la Moscova, au trimis note ultimative guvernului român, cerând imediata evacuare a trupelor române din Basarabia şi Bucovina (1-2 mai). Moscova şi Kievul pregăteau astfel intervenția militară, coordonată cu autoritățile de la Budapesta, destinată să includă România în sistemul republicilor sovietice”, preciza istoricul Florin Constantiniu în „O istorie sinceră a poporului român”.

Ungurii și rușii erau încurajați și de atitudinea marilor puteri vest-europene privind situația din est. Pe de o parte, americanii și englezii erau nemulțumiți de acțiunile românești în Transilvania, de cealaltă parte francezii și-ar fi dorit ca armata română să-i atace pe unguri. 

„La Paris, atitudinea Aliaților față de România era ambiguă. Pe de o parte preşedintele SUA, Wilson, şi premierul britanic, Lloyd George, puneau căderea guvernului Karolyi — pentru ei un moderat — pe seama ofensivei trupelor române şi reproşau lui Brătianu înaintarea până la Tisa; pe de altă parte, față de succesele ungare împotriva cehoslovacilor, mareşalul Foch considera necesară o campanie militară împotriva Ungariei, pentru care doar România nu făcea rezerve şi nu prezenta cereri”, scria Florin Constantiniu în aceeași lucrare.   

Algerienii și ultimii oameni ai țarului au salvat flancul estic

Rușii nu au stat prea mult pe gânduri și au trimis primele trupe să atace în Basarabia. Câteva mii de soldați ruși au trecut pe malul drept al Nistrului pe data de 27 mai 1919 și au ocupat Tighina. Mai apoi au declanșat ofensiva asupra trupelor române din Basarabia. Au dat însă peste câteva contingente ale armatei franceze venite să-i ajute pe români. Erau formate din soldați algerieni aduși din coloniile franceze, care s-au descurcat admirabil și au făcut prăpăd în rândul trupelor rusești. „Soldații roşii au fost constrânşi să se retragă, cu mari pierderi”, precizează Florin Constantiniu. Ulterior, generalul țarist A.I. Denikin, care a condus o contraofensivă anticomunistă în Rusia, a stricat planul ruso-ungar. Atacul puternic al trupelor lui Denikin l-a făcut pe Lenin să-i ceară lui Rakovski retragerea trupelor rusești din Basarabia și aducerea lor pentru a face față pericolului reprezentant de „albi” (n.r. așa erau numiți susținătorii țarului).

De cealaltă parte a României, după două luni de la atacurile îndreptate asupra Basarabiei, ungurii au început și ei ofensiva. Pe 20 iulie, la 3 dimineața, forțele maghiare deschid atacul cu un baraj de artilerie. Având superioritatea artileriei și a efectivelor sporite, ungurii au străpuns linia de apărare românească ajungând pe malul stâng. Armata română s-a redresat rapid, primind întăriri, și în cea de-a patra zi a oprit ofensiva maghiară. Românii au declanșat un contraatac devastator. Pe 30 iulie 1919, trupele române au trecut Tisa, în dreptul satului Tiszabo. Pe 4 august, trupele române au intrat în capitala Ungariei. Ungaria bolșevică se prăbușise. La fel și planurile lui Lenin și Bela Kun.

O conspirație secretă și șteregerea din istorie a unui general român

Sunt autori care spun că Rusia avea planuri secrete de transformare a României în stat bolșevic chiar înainte de terminarea războiului. Aceste planuri ar fi fost dejucate de celebrul mareșal Constantin Prezan. Mai precis, la ordinele lui Lenin, câteva mii de soldați ruși au sosit în apropiere de Iași cu scopul precis de a-l aresta pe regele Ferdinand și de a destabiliza România. Intervenția mareșalului Prezan a salvat situația.

„La sfârşitul anului 1917, în momentul în care la Moscova s-a instaurat conducerea bolşevică, Lenin împreună cu Troţki au hotărât să transforme România în republică sovietică pe calea armelor. Au trimis un grup de 3.000 de militari care au fost cartiruiţi lângă Iaşi, la Socola, sub pretextul că vin să întărească frontul, dar aveau obiectivul de a aresta guvernul şi pe rege, a-i împuşca şi transforma România în ţară sovietică. Generalul Prezan era într-o relaţie foarte bună de prietenie cu generalul Dimitri Cerbacev, şeful trupelor ruse din Moldova, care i-a spus că în noaptea respectivă să nu rămână în Iaşi. Prezan a insistat să afle de ce, iar Scerbacev, crezând că Prezan nu va avea timp de reacţie, i-a spus despre ce e vorba. Prezan s-a dus la rege. Situaţia era foarte complicată, pentru că atacarea trupelor ruseşti putea să ducă la un conflict între armata rusă şi cea română. Mareşalul Prezan a trimis două regimente de vânători de munte şi în noaptea respectivă a lichidat gruparea respectivă. Câteva sute de ruşi au fost omorâţi, iar ceilalţi au fost dezarmaţi”, preciza Generalul (r) Mihai Hodorogea, cunoscut autor de romane istorice. Din această cauză, preciza generalul în rezervă Hodorogea, comuniștii au încercat ștergerea amintirii lui Prezan.