Istoric: „Constantin Brâncoveanu și-a stabilit necropola la Hurezi pentru că avea o legătură de spiritualitate cu duhovnicul său“
0Dintre toate ctitoriile sale, toate opere de artă înșirate în întreaga țară, domnul Țării Românești, Constantin Brâncoveanu, a ales Mănăstirea Hurezi ca necropolă a familiei sale. Din păcate, moartea brutală a sa și a fiilor săi, în anul 1714, a făcut ca mormântul să fie gol de trei secole, iar rămășițele sale pământești să fie împărțite la mai multe biserici și mănăstiri.
Dr. Florin Epure, directorul executiv al Direcției Județene pentru Cultură Vâlcea, a explicat într-un interviu acordat pentru „Weekend Adevărul“ de ce Constantin Brâncoveanu a dorit să fie înmormântat la Hurezi și nu în oricare altă ctitoria a sa la fel de frumoasă.
„Weekend Adevărul“: Sunteți inițiatorul campaniei de aducere a rămășițelor pământești ale lui Constantin Brâncoveanu la Mănăstirea Hurezi, ctitoria sa. Cum ați aflat de istoria lor? Cum v-a venit ideea de a le aduce la Hurezi?
Florin Epure: Este un demers început tot într-o zi sfântă, a Sfinților Martiri Brâncoveni, la 16 august 2007. Erau mai multe oficialități, prefectul de la acea vreme, oameni de cultură, pelerini, ÎPS Gherasim, cu toții au semnat un document elaborat de istoricul Radu Ștefan Vergatti prin care militam ca rămășițele pământești ale lui Brâncovenau să fie aduse la Hurezi. De altfel, am fost implicat direct în etapele de restaurare şi consolidare a întregului aşezământ monastic de la Hurezi.
Câte semnături au fost?
Nu mai știu cu aproximație, cred că au fost câteva sute. Dar îmi amintesc că au venit la noi oameni de cultură special pentru acest eveniment, cerând ca dorința testamentară a voievodului să fie împlinită: adică el să se întoarcă acasă la cea mai importantă dintre ctitoriile sale: la Mănăstirea de la Hurezi.
Spre deosebiri de alți conducători, ale căror rămășițe au fost aduse după mulți ani în țară, cum ar fi cele ale lui Carol al II-lea, care a fost înmormântat la Estoril, voievodul muntean deja se afla într-o ctitorie de-a sa pe pământ românesc.
Da, așa e, dar dorința sa era să fie îngropat aici. Doamna Marica n-a putut să depună rămășițele la Hurezi pentru că în anul 1720, la vremea când le-a adus în țară, Oltenia era sub stăpânire austriacă. Și atunci, tot în taină, a ascuns trupul domnitorului la ctitoria închinată Ierusalimului, adică Biserica Sfântul Gheorghe Nou din București. Mult mai târziu s-a descoperit inscripția de pe candelă care demonstra că acolo este înmormântat Constantin Brâncoveanu.
Ați simțit nevoia să aduceți acasă rămășițele pământești ca om de cultură, ca istoric?
Știam că acest lucru nu s-a putut realiza la acel moment și era o reparație istorică aducerea lui la Hurezi, locul unde el stabilise că va fi necropola lui și a familiei lui. Era, ca să spunem așa, un lucru care a rămas nerezolvat în istoria românilor. Așa a fost să fie ca la 300 de ani de la moartea sa, domnitorul să revină acasă la mănăstirea lui de suflet, un obiectiv de patrimoniu cultural universal UNESCO.
Cât timp au rămas moaștele lui Constantin Brâncoveanu la Hurezi?
De fapt, cu ocazia împlinirii a 300 de ani de la moartea lui, s-a organizat un pelerinaj la toate critoriile lui Brâncoveanu din țară. La noi au stat trei zile dacă nu mă înșel, au fost făcute slujbe arhierești la acest eveniment istoric pentru noi și pentru întreaga țară.
Pelerinaj la toate ctitoriile brâncovenești
Când s-au întors la biserica din București moaștele?
După acele zile de pelerinaj, pentru că după Hurezi au fost duse și la Mănăstirea Mamu, o altă ctitorie brâncovenească, și la Mănăstirea Surpatele, a Maricăi Doamna.
Deci moaștele lui au fost plimbate la multe ctitorii.
Da, exact. Cu această ocazie, au rămas și părticele din sfintele moaște la aceste ctitorii.
Dar la Mănăstirea Hurezi ce-a rămas?
O parte a omoplatul domnului Constantin Brâncoveanu, care este așezat într-o raclă în partea stângă a pronaosului. Din această cauză spun că mormântul, care se află în partea dreaptă, este tot gol, și îl așteaptă de trei secole.
Dar de ce moaștele care au rămas la Hurezi nu au fost băgate în mormânt și păstrate într-o raclă?
Pentru că racla este mai ușor să fie văzută de pelerini, care vin să sărute moaștele.
Vin mulți pelerini la Hurezi să se roage la sfintele moaște?
Foarte mulți, mai ales acum, la 16 august, când este Hramul Sfinților Brâncoveni. Deși martiriul a avut loc pe 15 august, în sinaxar s-a decis ca acești martiri să fie pomeniți a doua zi, pe 16 august. Și anul acesta vor fi evenimente religioase în memoria lui Constantin Brâncoveanu.
O moșie de suflet
De ce credeți că dorea Brâncoveanu să fie înmormântat la Hurezi și nu la oricare altă ctitoria a sa? De ce nu la Mogoșoaia? De ce nu la București?
O să vă explic: în primul rând este o legătură puternică de credință, de spiritualitate. Constantin Brâncoveanu, deși era născut la Brâncoveni, așa cum era firesc, ar fi trebuit să-și aleagă necropola la ctitoria din Olt, însă el avea o puternică legătură spirituală cu duhovnicul lui, care era mai sus de această mănăstire, de la Hurezi, la schitul „Sfântul Ioan“, din care acum mai sunt doar niște ruine. El cunoștea acest loc înainte de a fi domn pentru că venea la acest duhovnic.
Așa s-a îndrăgostit de locurile minunate de la Romanii de Sus, unde este multă liniște, unde erau păduri de huhurezi, adică păsări de noapte. Brâncoveanu, de altfel, a cumpărat această moșie înainte de a ajunge domn, în anul 1684. Așa s-a gândit, în anul 1690, să înalțe aici cel mai frumos așezământ monastic, care a devenit o capodoperă a artei brâncovenești, unde a îmbinat stilurile românești de la Matei Basarab și alți domni dinaintea lui cu stilurile apusene. În anul 1692, biserica mare de la Hurezi a fost târnosită. Pe lângă această biserică au fost ridicate și alte schituri: Sfinții Apostoli, Sfântul Ștefan, dar și Biserica Robilor.
Venea des aici Constantin Brâncoveanu?
Se pare că domnul Brâncoveanu venea foarte des aici, la Hurezi, după ce a ctitorit această mănăstire, și vara, dar și în septembrie, după ce trecea culesul viilor la Pitești. De altfel, aici este și biroul domnului unde se întâlnea Divanul domnesc și care acum conține colecția muzeală a Mănăstirii Hurezi. Este un monument fascinant, care a fost inclus în Patrimoniul UNESCO tocmai pentru unicitatea stilului arhitectural.
Se încarcă comentariile...
