Harta vinului din România: cele mai faimoase orașe cu tradiție străveche în viticultură
0Povestea regiunilor viticole din România are origini străvechi și este presărată cu legende, iar în prezent numeroase localități sunt cunoscute datorită podgoriilor lor, devenind branduri pentru vinuri apreciate.
România are o tradiție străveche în viticultură. Vița de vie era cultivată încă din Antichitate în regiunile deluroase din sudul țării, pe suprafețe întinse, după cum susțin unii istorici.
Legenda regelui Dromichaetes, care a domnit peste geți în secolul al III-lea î.Hr., menționează folosirea vinului la ospețele date de căpeteniile poporului.
„Dromichaetes puse să le toarne macedonenilor vin în cupe de argint și de aur, pe când el și tracii lui beau vinul în pahare de corn și de lemn, așa cum obișnuiesc geții”, relata istoricul antic Diodor din Sicilia.
Un alt cărturar antic, Strabon, amintea că, în timpul domniei lui Burebista, dacii au fost siliți să renunțe la cultivarea viței de vie.
„Ajungând în fruntea neamului său, care era istovit de războaie dese, getul Burebista l-a înălțat atât de mult prin exerciții, abținere de la vin și ascultare față de porunci, încât, în câțiva ani, a făurit un stat puternic și a supus geților cea mai mare parte din populațiile vecine. Ba încă a ajuns să fie temut și de romani. Ca o dovadă pentru ascultarea ce i-o dădeau geții, este și faptul că ei s-au lăsat înduplecați să taie vița de vie și să trăiască fără vin”, scria autorul elen în urmă cu două milenii.
Legendele antice despre vin
Istoricul latin Xenopol afirma că „patria cea veche a Geto-Dacilor, Tracia, era o regiune viticolă, cauză pentru care și era considerată ca locul de naștere a zeului vinului, Dionysos”.
Poetul latin Vergilius (70 î.Hr. – 19 î.Hr.) descria, la rândul său, modul de trai al geților în timpul iernilor grele.
„Vinul, nu de mult încă lichid, se taie acolo cu securea și lacurile sunt prefăcute până la fund în blocuri compacte de gheață, picăturile de apă respingătoare din nepieptănatele bărbi îngheață și se prefac în țurțuri. Și în timpul acesta ninge mereu. Locuitorii petrec la joc lunga noapte de iarnă și le face plăcere să prepare, din orz fermentat și din fructe acre de sorb, o băutură ce seamănă cu vinul”, adăuga Vergilius.
Academicianul Vasile Pârvan afirma că dacii erau atrași de vinurile de import din regiunile mediteraneene.
„Întocmai ca și celții, care în vremea preromană încă nu știau să cultive vița de vie în regiunile lor friguroase și de aceea beau exclusiv vin italian sau cel mult massaliot, și anume curat, neîndoit cu apă, tot așa la Dunăre nu e așezare getică din epoca La Tène unde să nu găsim numeroase resturi de amfore grecești și pontice, dovadă peremptorie a consumării vinului grecesc la strămoșii noștri”, scria istoricul în volumul „Getica – o protoistorie a Daciei”.
El preciza că în unele zone din nordul Daciei vinul era încă necunoscut cu mai mult de două milenii în urmă, iar clima rece nu permitea cultivarea viței de vie.
„Cum întreaga Europă pare a fi avut în ultimul mileniu înaintea erei noastre o climă mai aspră ca astăzi, e probabil că și în Dacia strugurii nu se coceau deplin decât în anume regiuni bine expuse, iar podgoriile sacrificate de Deceneu nu vor fi fost nici chiar așa de numeroase, nici prea alese ca neamuri de vinuri”, nota Pârvan în aceeași lucrare.
Cele mai faimoase orașe ale vinului din România
Cultivarea viței de vie a fost reluată în Evul Mediu, iar din secolul al XV-lea sunt menționate tot mai multe podgorii, unele păstrându-și tradiția viticolă până în prezent.
Podgoriile ocupă regiuni întinse de deal din Moldova, Oltenia, Banat, Transilvania și Dobrogea, iar localități precum Murfatlar, Recaș, Cotnari sau Jidvei au dat numele unor branduri recunoscute atât în țară, cât și peste hotare.
Vinurile Moldovei, din vremea lui Ștefan cel Mare
Adevărul prezintă câteva dintre cele mai renumite orașe ale vinului din România, care au dat nume unor branduri viticole:
Orașul Cotnari, din județul Iași, are aproximativ 5.800 de locuitori și o tradiție viticolă atestată încă din secolul al XV-lea. Este locul unora dintre cele mai cunoscute vinuri albe dulci din România, precum Grasa de Cotnari, Tămâioasa Românească și Feteasca Albă. Cotnari găzduiește una dintre cele mai vechi podgorii din țară, cu rădăcini ce se întind până în Antichitate.
Odobești, oraș din județul Vrancea cu peste 9.400 de locuitori, are o tradiție viticolă menționată încă din secolul al XV-lea. Aici se produc vinuri albe renumite precum Fetească Albă, Plăvaie și Galbenă de Odobești. Odobești este un pilon al viticulturii moldovenești și una dintre cele mai vechi podgorii din România.
Panciu, oraș din județul Vrancea cu aproape 7.000 de locuitori, este cunoscut pentru vinurile sale spumante. Tradiția viticolă locală datează din secolul al XVIII-lea.
Oltenia, renumită pentru vinurile sale
Drăgășani, municipiu din județul Vâlcea, cu circa 15.600 de locuitori, se mândrește cu o tradiție viticolă ce merge până în epoca geto-dacică. Este cunoscut pentru vinuri autentice precum Crâmpoșie și Negru de Drăgășani. Podgoria Drăgășani este considerată una dintre cele mai vechi din sudul țării.
Segarcea, un oraș în județul Dolj cu peste 7.300 de locuitori, are o tradiție viticolă ce datează din secolul al XIX-lea. Este cunoscut pentru vinurile sale roșii și albe cu indicație geografică, precum Cabernet Sauvignon și Merlot. Podgoria Segarcea este un punct de reper al viticulturii în Oltenia.
Sâmburești, sat din județul Olt cu aproape 2.000 de locuitori, are o tradiție viticolă din secolul al XIX-lea. Este renumit pentru Cabernet Sauvignon și alte vinuri roșii de calitate. Podgoria Sâmburești este un reper pentru vinurile roșii din Muntenia.
Vinurile cu vechime din Banat, Transilvania și Dobrogea
Recaș, oraș în județul Timiș cu aproximativ 8.500 de locuitori, are o tradiție viticolă atestată din secolul al XVIII-lea. Printre cele mai exportate vinuri de aici se numără Sauvignon Blanc, Merlot și Pinot Noir. Recaș este astăzi una dintre cele mai moderne și productive regiuni viticole ale României.
Miniș, un sat în comuna Ghioroc, județul Arad, numără aproape 700 de locuitori și are o tradiție viticolă atestată din secolul al XI-lea. Vinuri ca Cadarca de Miniș și Mustoasa de Măderat sunt simboluri ale locului. Miniș este considerată cea mai veche podgorie din vestul României.
Jidvei, o comună din județul Alba cu aproape 5.000 de locuitori, are o tradiție viticolă solidă din secolul al XX-lea. Este locul unde se produc vinuri albe ca Feteasca Regală, Sauvignon Blanc și Riesling. Jidvei este cea mai mare podgorie din Transilvania și emblema unei regiuni viticole întinse peste văile Mureșului și Târnavelor.
Localitatea Murfatlar, din comuna Poarta Albă, județul Constanța, are circa 9.100 de locuitori. Tradiția viticolă locală datează din perioada romană, iar vinurile dulci de Murfatlar sunt recunoscute internațional. Aici se află una dintre podgoriile istorice ale Dobrogei.
Valea Călugărească, o comună în județul Prahova cu peste 10.000 de locuitori, are o tradiție viticolă atestată din secolul al XV-lea. Regiunea este celebră pentru vinurile roșii de Dealu Mare, precum Fetească Neagră și Pinot Noir. Aici se găsesc podgorii cu rădăcini adânci în istoria viticulturii românești.
Se încarcă comentariile...
