H&M: model american, victorie suedeză
0
Hennes & Mauritz se numără printre brandurile vestimentare care au reuşit, printr-o combinaţie de accesibilitate şi consecvenţă nordică, să cucerească lumea. La propriu.
H&M inspiră aerul unui brand tânăr, care ştie cum să se muleze după voinţa publicului, venind, de cele mai multe ori, în întâmpinarea sa. Dar pentru asta este nevoie, de fapt, de o înţelepciune care vine din experienţă, iar H&M are destulă experienţă. Pentru că, în realitate, nu este un brand tânăr, ci unul care testează piaţa de zeci de ani.
În 1947, suedezul Erling Persson deschide primul magazin al brandului, în Västerås, Suedia, după o vizită în America. Este dedicat femeilor şi se numeşte simplu: Hennes (n.r. – „pentru ea“) şi urmează modelul magazinelor Macy’s and Barney’s. Are un succes moderat, nimic ieşit din comun.
În 1964, Persson deschide primul magazin în afara graniţelor, în ţara vecină, Norvegia. Sub acelaşi nume, aceleaşi produse. Scopul lui Persson nu este moda, despre care nu ştie nimic. Ce ştie este secretul comerţului modern.
Patru ani mai târziu, fondatorul cumpără magazinul de echipament de vânătoare şi pescuit Mauritz Widforss, iar brandul lui devine Hennes & Mauritz. Încep să fie comercializate haine pentru bărbaţi şi copii. În 1974, H&M se listează la Bursa din Stockholm, iar doi ani mai târziu este deschis primul magazin la Londra. Restul este istorie.
Cu vânzări de 16,26 miliarde de dolari anual în toată lumea, cifră aflată permanent în creştere, H&M ocupă locul 42 în topul celor mai puternice branduri din lume.
De la un magazin la record
Brandul există în 43 de ţări, iar la finalul anului trecut avea peste 94.000 de angajaţi în 2.700 de magazine din toată lumea. Este al doilea cel mai mare retailer de îmbrăcăminte din lume, imediat după gigantul spaniol Inditex (compania care deţine Zara), fiind urmat de GAP.
Echipa de design îşi are sediul în biroul din Suedia, de unde sunt controlaţi paşii de producţie, cât şi de comercializare până la cele mai atente detalii. Peste 800 de fabrici din Europa şi Asia lucrează zi şi noapte pentru a susţine producţia imensă. Pentru că H&M, înainte de toate, este un brand dedicat maselor.
Liniile de haine, accesorii şi produse de frumuseţe sunt principalele atuuri ale brandului suedez care a reuşit să devină un fenomen internaţional.
Lumea modei este deja familiarizată cu expansiunea globală a unor retaileri precum H&M, care au ajutat la democratizarea podiumurilor internaţionale cu promisiunea de high fashion la un preţ mult mai mic. În realitate, tendinţele comerciale sunt cu adevărat comerciale de când branduri precum cel suedez uşurează accesul publicului majoritar la moda inspirată direct de pe podium.
Din 2004, H&M a găsit o modalitate prin care moda de lux să dea mâna cu moda de stradă. Şi cum începutul n-avea cum să fie timid, Karl Lagerfeld a deschis drumul care avea să devină o tradiţie pentru lanţul suedez de magazine.
De atunci, designeri precum Stella McCartney, Jimmy Choo, Sonia Rykiel şi Alber Elbaz (Lanvin) au creat haine după tiparul extravaganţei brandurilor pe care le reprezintă la preţuri demne de moda străzii, fiind o premieră pentru moda dedicată publicului larg. Iar odată cu marii creatori de modă şi designeri, şi-au făcut intrarea în portofoliu şi numele unor celebrităţi precum Madonna şi Lana Del Ray.
Cel mai mare cumpărător de bumbac
O evoluţie ca aceasta are nevoie de zeci de ani de experienţă, nu doar de consecvenţa unui brand. Şi, în timp ce expansiunea globală continuă, în special în America şi în Orientul Mijlociu, compania încearcă să se descotorosească de imaginea sa de retailer prietenos cu familia, dar care mizează mai mult pe calitate şi valoare acum.
Pentru că, dacă până în 2004 direcţia era „accesibilitate“, lucrurile au început să se schimbe şi pretenţiile să crească. De exemplu, H&M este cel mai mare cumpărător de bumbac din lume. De altfel, toată cultura sa organizaţională este construită în jurul clientului.
Oricine lucrează pentru H&M trebuie să menţină acel „look de butic“, aşa cum Gleydis Chabur, o agentă de vânzări, spune pentru „The New York Times“.
Într-un material despre lansarea celui mai mare magazin al companiei din America, angajata explică într-un interviu că până şi modul în care hainele sunt dispuse în magazin are directă legătură cu starea de confort pe care clientul trebuie să o aibă din momentul în care intră.
Cele mai noi produse sunt aşezate chiar la intrarea în magazin, în faţă, acolo unde clientul se duce instinctiv. Piesele clasice, disponibile în mai multe culori, sunt aşezate în lateralele magazinului, astfel încât clientul să aibă loc să stea şi să cumpere.
Ore întregi sunt petrecute măsurând lipirea etichetelor cu preţ, aşezarea corectă a umeraşelor, verificarea atentă a aşezării crescătoare a mărimilor piesei. Toate acestea pentru imaginea impecabilă pe care magazinul vrea să o menţină, chiar dacă, la câteva ore după deschidere, arată ca după o invazie.
H&M are 19 magazine în România
În ţara noastră, retailerul suedez s-a lăsat aşteptat îndelung. Până în 2011, hainele brandului erau procurate în timpul vacanţelor în ţări străine, prin rude stabilite afară sau vreun magazin obscur care comercializa câteva piese, de cele mai multe ori din colecţii mai vechi.
Cu toate că accesibilitatea este atributul numărul 1 al hainelor H&M, pentru pasionaţii brandului din România, 2011 a fost anul care i-a făcut fericiţi. Odată intrat în România, H&M a început să dezvolte o reţea de magazine în toată ţara, fiind, de altfel, politica de expansiune a brandului.
Potrivit cifrelor din acest an, se pare că aşteptarea a meritat, cel puţin de partea comerciantului internaţional, care a avut parte de vânzări de 51 de milioane de euro în primele nouă luni ale acestui an, valoare dublă faţă de anul trecut, în aceeaşi perioadă.
Anul acesta, au fost deschise 5 magazine noi, fiind deja 19 unităţi în toată ţara. Chiar dacă nu se compară cu vânzările de peste un miliard de dolari de care are parte în America, cifrele aduc compania pe podiumul celor mai cumpărate branduri de către români.
Se încarcă comentariile...
