Deturnarea avioanelor, actul de curaj făcut cu fața către Vest. Românii care au ajuns până în Austria la bordul unui avion pilotat de secund

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Dorința de a ajunge într-o țară civilizată era, pentru mulți români, mai mare decât frica de a fi prinși, împușcați sau de a ajunge în închisoare. Cei mai curajoși au deturnat avioane.

În presa controlată de stat nu se vorbea despre aceste lucruri. Lumea ar fi descoperit faptul că sistemul de securitate nu era infailibil și ar fi dat și altora idei. Despre curajul multor români am putut afla după Revoluție, în momentul în care au fost digitalizate și făcute publice rapoartele Securității ce conțineau documentele în care erau consemnate toate aceste încercări disperate ale unor români de a evada pe calea aerului.

Aeroport FOTO Azopan
Aeroport FOTO Azopan

De departe, cel mai răsunător caz este cel al grupului format din Adalbert Moka, Robert Vamos, Alexandru Miheller, Ianos Weizer şi fraţii Ioan şi Iosif Papp, care în primăvara lui 1971 au ajuns la Viena la bordul unui avion deturnat. Intenția lor inițială era de a deturna avionul în timpul zborului, dar o aventură a fost și urcarea lor în avion. După ce au făcut rost de arme, s-au dus să-şi cumpere bilete pentru cursa Târgu Mureș-București, însă toate locurile erau ocupate pentru data de 27 mai 1971. Atunci, liderul grupului, Adalbert Moka, care era infirm, pierzându-şi un picior în urma unui accident cu tractorul, a decis să nu mai amâne: acum sau niciodată.

Împărțiți în două grupe pentru a nu da de bănuit, au plecat spre aeroport. Au comandat un taxi. La volan se afla Putyu Feher, un cunoscut de-al lor. Pe drum i-au dezvăluit planul pe care îl au: acela de a deturna un avion. Omul şi-a dat seama că nu glumesc după încordarea de pe feţele lor. Planul lor era ca, după ce s-au urcat toţi pasagerii la bord, să ajungă cu maşina până aproape de avion, să se urce în el şi, prin amenințarea piloților, să-l deturneze la Viena. Adalbert Moka i-a cerut taximetristului să urce în spate, iar locul şoferului a fost luat de Weizer.

Numai că planurile n-au decurs întocmai. Ca urmare a tensiunii maxime, Weizer a pornit motorul maşinii înainte ca pasagerii să se îmbarce. Maşina s-a oprit la trei metri de aeronavă. Pasagerii de lângă avion s-au risipit speriaţi, când au văzut maşina care vine către ei, direct spre avion. Moka a tras câteva focuri în aer, iar oamenii au început să strige: „Teroriștii! Teroriștii!“. Paznicul de lângă avion nu a mai avut când să scoată pistolul din toc. Unul dintre ei a intrat în cabină, dar aceasta era goală. Atunci, l-au înhățat pe pilotul secund care se afla printre pasageri, apoi pe mecanicul de bord și pe telegrafist, silindu-i cu armele să urce în avion. În nebunia generală, și restul fugarilor au reușit să urce în avion.

Adalbert Moka Arhivă Adevărul
Adalbert Moka Arhivă Adevărul

Pe scaunul comandantului, care reuşise să fugă spre turnul de control, s-a aşezat pilotul secund. Avionul, un IL-14, s-a urnit cu greu, cu rafale de gloanțe trase asupra roţilor avionului. Pilotul a făcut tot ce i-a stat în putinţă pentru a nu ajunge la Viena. După ce a luat legătura cu turnul de control, a intenţionat să aterizeze la Arad, apoi a spus că nu îi ajunge combustibilul. O altă amenințare s-a ivit în spaţiul aerian al Ungariei, când două avioane ruseşti au încercat să-i intimideze în zbor, dar, până la urmă, pilotul le-a transmis că nu are de ales şi trebuie să ajungă la destinația dorită. După două ore, aeronava Tarom s-a oprit cu greu pe pista aeroportului din Viena, întrucât cauciucul roţii din faţă a explodat în timpul operațiunilor de aterizare. Erau liberi. După ce au stat o perioadă în închisorile din Austria, s-au angajat ca muncitori.

image

În țară, însă, s-a declanșat războiul. A urmat un proces, iar mai mulți ofițeri de Securitate au plătit cu libertatea. Nicolae Olteanu, ofițer de Securitate, a fost condamnat la opt ani de închisoare, Vasile Olar, subofițer de Miliție, a primit o pedeapsă de șase ani de închisoare, dispecerul de sol Petru Hodișan a fost condamnat la trei ani și șase luni închisoare. Comandantul Aeroportului Oradea, Dumitru Pușcașu, a stat și el după gratii cinci ani. Pedepsit a fost și comandantul aeronavei, Mihai Diaconescu, cu patru ani de închisoare. Pilotul secund  Cornel Vasile și telegrafistul Mihai Ionescu au primit trei ani de închisoare.

Tentative multiple

Un singur grup de români a reuşit să ajungă la Viena, în primăvara lui 1971, la bordul unui avion deturnat, dar tentativele au fost multiple.

La 8 septembrie 1971, Inspectoratul de Securitate al județului Mureș a reținut un grup de șapte tineri, cu vârste între 18 și 24 de ani, care intenționau să deturneze avionul ce efectua curse regulate pe ruta Târgu Mureș-București. Autoritățile și-au dat seama de intențiile lor după ce au citit o scrisoare anonimă trimisă de unul dintre membrii grupului unei tinere din Miercurea Ciuc, prin care îi cerea să se întâlnească întrucât urma să plece din țară.

Securitatea aflase că alți doi români, Constantin Șerban și Dan Năstase din București, arestați la 17 iunie 1971, în timp ce încercau să treacă fraudulos frontiera în Iugoslavia, făceau parte dintr-un grup care intenționa să fugă din țară, în Canada, prin deturnarea unui avion. Alături de ei se aflau Sorin Marcu, Marian Zamfirescu, Nicolae Sava și Alexandru Crăcănel. Numai că, din cauza unor neînțelegeri, fiecare a încercat să fugă așa cum a putut.

La 22 septembrie, Securitatea din Bihor i-a arestat pe Nicolae Iuhasz, Iosif Fekete, Vasile Bala și Emeric Molnar, toți din Marghita, Oradea, după ce una dintre persoanele atrase în grup i-a denunțat că vor să deturneze un avion.

La 18 august același an, Inspectoratul de Securitate al județului Iași a fost informat de Titi Simianu că un prieten de-al său, Aurel Trofin, de 27 de ani, i-a propus să fugă din țară prin deturnarea unui avion care circulă pe ruta Iași-București. Planul era să pătrundă cu o mașină a Salvării pe aeroport și, sub amenințarea armelor, să-i oblige pe membrii echipajului să-i ducă într-o țară capitalistă.

FOTO Azopan
FOTO Azopan

La 3 iunie 1971, dintr-o scrisoare adresată lui Ion Flămând din București, Securitatea a dat de urma planului fugii peste hotare prin deturnarea unui avion. Atât el, cât și expeditorul, Petre Sandu din Năsăud, care fusese deja condamnat în 1969 pentru trecerea frauduloasă a frontierei, dar și autorul a două scrisori cu conținut dușmănos difuzate în 1970 și 1971, au fost condamnați. Ancheta a dezvăluit faptul că cei doi voiau să deturneze o aeronavă care circula pe ruta Cluj-București, iar înainte de a fugi plănuiau să spargă o bancă. 

Un alt grup de români au fost prinși după ce au fost denunțați. Constantin Ion din Odobești, Dâmbovița, Alexandru Rarinca din Cugir, Alba și Teodor Dobra din Carei, Satu Mare aveau în plan deturnarea unui avion ce făcea curse pe ruta Baia Mare-Cluj-București. Pentru asta, ei au furat exploziv de la exploatarea minieră Nistru din Maramureș, cu care urmau să amenințe echipajul aeronavei în care urmau să se urce. Numai că un control de rutină la care a fost supus Alexandru Rarinca pe aeroportul din Baia Mare, ocazie cu care a fost luat la întrebări de proveniența a trei perechi de pantaloni, a dus la abandonarea ideii de a urca în avion cu explozibil în geantă. Și, deși nu au reușit să ajungă nici măcar la tentativă, au fost condamnați.

Magazin

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite