Video Cum arată casa din India, ridicată fără ciment, pentru a rezista 1.000 de ani. Secretele unei tehnici străvechi
0Arhitectura contemporană explorează noi modalități de a construi locuințe durabile, capabile să facă față provocărilor actuale. Un exemplu impresionant este o casă unică din Bengalūru, India, ce seamănă mai degrabă cu un palat datorită dimensiunilor sale. Aceasta a fost realizată exclusiv din granit gri și gresie, fără a folosi ciment sau beton.
Proprietarul susține că este prima casă din lume construită integral din piatră, fără ciment, utilizând tehnici tradiționale de îmbinare, care asigură o durabilitate de peste 1.000 de ani.
Inspirată din metodele arhitecturale antice, structura a devenit virală în ultimele zile, atrăgând atenția pasionaților de arhitectură și sustenabilitate.
Casa din granit și gresie din Bangalore: „Exact ca templele străvechi”
Bloggerul Priyam Saraswat a prezentat recent casa din Bengalūru (Bangalore) într-un tur virtual, stârnind un val de reacții. Priyam Saraswat este un influencer activ pe platformele online, cunoscut pentru promovarea arhitecturii, designului și sustenabilității. El este adesea implicat în tururi virtuale, în cadrul cărora explorează și prezintă proiecte arhitecturale inovative, unice sau remarcabile. Vlogurile sale atrag o audiență semnificativă, interesată atât de tendințele arhitecturale moderne, cât și de conservarea metodelor tradiționale de construcție.
Mulți au lăudat inovația și măiestria arhitectului, comparând construcția cu templele antice indiene, despre care se știe că au rezistat milenii.
Un utilizator a comentat: „Incredibil! Exact ca templele străvechi, această casă va dăinui pentru generații”, iar altul a adăugat: „Trebuie să fie răcoros în timpul verii fierbinți. O descoperire unică, dar totuși obișnuită”.
Totuși, casa a stârnit și întrebări tehnice. Unii s-au întrebat cum a fost posibilă așezarea gresiei și granitului fără ciment, iar alții au dorit să afle cum rezistă acoperișul.
În acest context, experții în arhitectură durabilă explică principiile construcției fără ciment și beton și impactul pe care aceste tehnici l-ar putea avea asupra viitorului clădirilor ecologice.
Tehnici tradiționale și inovații moderne: cărămizi tăiate perfect, fără mortar
De la tehnicile antice de îmbinare a cărămizilor fără ciment, până la casele futuriste imprimate 3D, arhitectura contemporană traversează o adevărată revoluție.
Arhitectul Gagandeep Kapila, fondator și arhitect principal al Workshop for Metropolitan Architecture, a declarat pentru indianexpress.com că, înainte ca oțelul și betonul să domine construcțiile, civilizațiile construiau folosind materiale naturale și locale.
„În India antică, cărămizile erau interconectate pentru a crea structuri fără ciment. Folosită istoric în diverse culturi, această tehnică presupune cărămizi tăiate cu precizie, care se potrivesc perfect și sunt ținute la locul lor de gravitație. Această metodă a fost revitalizată în designul contemporan, fiind o alternativă ecologică la construcțiile tradiționale”, a explicat Kapila.
Potrivit expertului, această metodă reduce costurile de construcție prin eliminarea mortarului, diminuarea proceselor laborioase și asigurarea unei reglementări termice mai bune.
Secretul arhitecturii sustenabile moderne: tehnica antică a pământului bătut
Construcția cu pământ bătut/comprimat revine puternic în construcțiile rezidențiale contemporane.
„Acest proces presupune compactarea straturilor de sol într-o formă temporară pentru a crea pereți rezistenți și eficienți. Progresele moderne au rafinat această tehnică, introducând stabilizatori care îmbunătățesc durabilitatea, păstrând totodată structurile sustenabile”, a declarat arhitectul.
Casele construite din pământ bătut oferă o izolație naturală și se integrează armonios în peisaje. „Această metodă este, de asemenea, una rentabilă, făcând această opțiune viabilă în contextul actual”, a adăugat specialistul.
Tehnica de pământ bătut (sau pământ compactat) este o metodă de construcție veche, folosită de civilizațiile antice pentru realizarea pereților și a structurii locuințelor. Ea presupune utilizarea pământului natural (care poate conține lut, nisip și alte materiale locale) pentru a construi pereți solizi și durabili, prin compactarea repetată a straturilor de pământ umed într-un cadru temporar. Pereții sunt creați prin presarea pământului până când devine suficient de dens și rezistent.
Construcția modulară pentru precizie și eficiență
Construcția modulară presupune fabricarea componentelor casei într-o fabrică, înainte de a le asambla pe șantier.
„Acest proces minimizează deșeurile și asigură o precizie mai mare, deoarece materialele sunt pregătite în condiții controlate. Prefabricarea optimizează utilizarea resurselor, reducând impactul asupra mediului. Arhitecții moderni preferă această metodă pentru flexibilitatea oferită și posibilitatea de a modifica designul”, a mai explicat arhitectul.
Gagandeep Kapila a subliniat și că viitoarele case nu vor mai fi definite de un singur material sau o metodă de construcție: „În schimb, ele vor întruchipa o sinergie între meșteșugul dovedit în timp și tehnologia de ultimă oră, adaptată nevoilor vieții moderne”.
Se încarcă comentariile...
