Ce legătură este între culoarea pisicii și temperamentul ei. Cercetătorii au descoperit o nouă culoare - „salmiak”

Pisicile sunt, cu siguranță, creaturi ce stârnesc de fiecare dată curiozitatea, existând o legătură între culoarea blănii și personalitatea felinelor, potrivit unor studii de specialitate.

Litera M pe frunte este specifică pisicilor tigrate

Pisicile ce au o culoare simplă, precum cele albe, negre și gri, se diferențiază de celelalte prin temperamentul lor docil. Deși cele negre au fost tratate diferit de-a lungul istoriei în funcție de fiecare cultură în parte (de exemplu, în Marea Britanie sunt considerate a fi un semn de noroc), pisicile cu o culoare sunt considerate a fi printre cele mai iubitoare și jucăușe.

Ce este și mai interesant, pisicuțele albe cu ochii albaștri sunt predispuse la probleme de auz, chiar și la lipsa acestuia. În cazul pisicuțelor negre, acestea pot avea 100% această culoare doar dacă ambii părinți sunt negri. Dacă unul dintre ei nu este, atunci este posibil ca panteruța ta să prezinte tonalități roșcate când face baie în soare sau să aibă o blăniță inferioară (undercoat) albă sau mai deschisă la culoare, scrie joyfurpets.com

Tuxedo

Pisicile negre cu alb, sau Tuxedo (de la ”costum”, fiindcă apar ca și cum ar îmbrăcate ”la costum”), sunt caracterizate prin curiozitatea lor nebănuită și prin faptul că sunt considerate prădători înăscuți! Pisicile Tux sunt comune, și se consideră că aduc înțelepciune și noroc în familie. Trebuie să recunoaștem că sunt elegante!

Tabby

Pisicile Tabby (sau tigrate) au foarte multe variații de culori, de la gri-albăstrui, gri-bej la roșcate (Ginger Tabby). Ce este caracteristic lor, în ciuda modelelor diferite de striații, este forma de M de pe frunte. Este cel mai des întalnit tip de blană iar spiritul lor jucăuș și afectuos este bine cunoscut! Știai că, din punct de vedere genetic, majoritatea pisicilor roșcate pot fi doar masculi? Este o raritate să întâlnești sau să trăiești alături de o fetiță pufoasă roșcată!

Tortoiseshell (Tortie)

Un tip de culoare care este deseori confundat cu pisicile Calico, însă este o diferență între ele: pisicile Tortoiseshell (sau Tortie) conțin doar 2 culori (rareori 3), iar predominantă este culoarea neagră. Deși pare a fi formată din bucățele de blăniță, pisicuțele Tortie au un spirit aventuros și mistic, fiind o culoare mai rar întâlnită.

Calico (Tri-Colour)

Pisicuțele Calico (sau Tri-Colour) sunt fascinante prin faptul că au 3 culori. Pentru a fi considerate Calico, trebuie să aibă o împărțire aproape egală a culorilor pe întreg corpul (deci o pisică albă ce are doar coada colorată nu se încadrează acestei categorii).

La fel ca și Torties, sunt considerate a fi iubărețe și adoră aventura din toate punctele de vedere. Ce este și mai fascinant, ele sunt opusul pisicuțelor roșcate! Majoritatea dintre ele pot fi doar femele, deoarece numai acestea pot avea, din punct de vedere genetic, 3 culori. Atunci când se naște un mascul Calico (foarte rar, dar se întâmplă), în general acesta este steril încă de la bun început.

Cu toții am întâlnit blănoase Birmaneze și Siameze. Acestea sunt fascinante prin blănița lor – sunt negre pe botic, urechi, coadă și labuțe, extremitățile cele mai reci din corpul lor, cât timp în rest sunt albe-bej. Ele sunt considerate a se simți cel mai comfortabil în căsuțele lor, unde se simt în siguranță și nu trebuie să înfrunte lumea exterioară. Deși sunt curioase de la Mama Natură, nu se vor aventura niciodată foarte departe, fiind mai degrabă atente la tot ce e în jur.

Cercetătorii au descoperit o nouă culoare - „salmiak”

Această nuanță frumoasă de negru, alb și gri, denumită după o gustare populară din Finlanda, unde această culoare de blană a început să apară mai des, se datorează unui fir de păr care este negru la rădăcină, dar devine tot mai alb spre vârf. Blana de acest tip a fost observată pentru prima dată în 2007, iar în 2019, a fost adusă în atenția unui grup de experți felini, condus de geneticianul Heidi Anderson, potrivit Popular Mechanics.

Cercetătorii au presupus inițial că această nouă variantă de culoare era doar o manifestare interesantă a genei responsabile pentru „diluarea” culorii, adică pentru apariția albului în blană.

Din punct de vedere tehnic, pisicile există doar în două culori de bază: negru și portocaliu. Orice altă culoare este fie o combinație între cele două, fie o variantă estompată a uneia dintre ele (n.r. cauzată de gena de diluție), sau ambele. Așa că, atunci când specialiștii au început să observe pisici cu blană „sare și piper”, presupunerea firească a fost că acestea reprezintă o expresie nouă și interesantă a genei de diluție. Adaugă puțin mai mult alb decât de obicei unei pisici negre și obții „lemn dulce sărat”.

Dar, după ce au analizat toate variațiile genetice cunoscute care controlează modul în care gena de diluție afectează culoarea blănii, echipa nu a găsit nimic concludent. Așa că au trecut la pasul următor: au secvențiat întregul genom a două dintre aceste pisici speciale și au cercetat întreaga cantitate de date genetice pentru a descoperi ce anume determină apariția acestui nou tip de blană.

Se pare că răspunsul se afla în ceea ce lipsea. „Lipsea o bucată mare din secvența din aval de gena KIT”, a declarat Anderson pentru New Scientist, referindu-se la o genă cunoscută pentru faptul că afectează modelele albe de pe blana animalelor. Iar aceste pisici pur și simplu...le lipsea o bucată de ADN din zona respectivă.

După ce au testat 181 de pisici pentru a se asigura că au înțeles corect ce observau, echipa a reușit să confirme că secvența genetică lipsă era, într-adevăr, responsabilă pentru culoarea blănii de tip salmiak. Iar mutația este una recesivă: pisica exprimă această culoare doar dacă moștenește mutația de la ambii părinți, ceea ce explică de ce această nuanță este atât de rar întâlnită.