La serviciu, în mijlocul petrecerilor nocturne

Sunt DJ, dansatori, barmani sau chiar manageri de petrecere. Mii de tineri visează zi de zi la un job bine plătit care să includă, obligatoriu, distracţie alături de prieteni. Aproape jumătate dintre tineri cred că distracţia este mai importantă decât munca. Iar când au şansa să le îmbine, cred că au găsit reţeta jobului perfect. Ideal, doar la prima vedere.

Viaţa de noapte este preocuparea principală pentru mulţi tineri cu vârste între 18 şi 28 de ani. În timp ce prietenii lor îşi găsesc un loc de muncă normal, la un birou, mulţi aleg să-şi transforme pasiunea pentru distracţii într‑un mod de a face bani. O astfel de meserie nu poate fi însă una pe termen lung, spun psihologii. Pe măsură ce înaintează în vârstă, mulţi încep să fie diferiţi de prietenii lor şi ajung uneori, la vârste de 40 de ani, fără familie şi fără posibilitatea găsirii unei slujbe „de zi". Până atunci, managerii de petreceri, barmanii şi dansatorii trăiesc o viaţă pe care mulţi şi-ar dori-o. De partea cealaltă, alţi petrecăreţi, de data aceasta cu personalităţi înclinate către comunicarea cu copiii, care întreţin  evenimente pentru cei mici, duc o viaţă mai liniştită.

Manager de petrecere pentru 1.000 de euro

Un concurs de party manager (manager de petrecere), lansat de Tuborg în urmă cu câteva luni, a strâns peste 2.000 de participanţi. Majoritatea, tineri şi în căutarea unui job bine plătit şi în care să-şi pună la bătaie pasiunea pentru distracţie. Anunţul iniţial a sunat tentant pentru mulţi, mai ales că la prima vedere pare un job de vis - fără cerinţe prea mari şi cu multe beneficii. De fapt, o petrecere continuă pentru care mai primeau şi bani. „Câştigătorul campaniei, cel care va deveni party manager, va beneficia timp de şase luni de un salariu lunar de 1.000 de euro, o maşină de serviciu, dar şi de o agendă plină de petreceri", se arată în anunţul „de angajare" al companiei. 

„Concursul a apărut în cel mai oportun moment din viaţa mea: un moment în care mi-am dat seama cât de importantă este distracţia de calitate. Deşi mi-am încheiat viaţa de student, asta nu înseamnă decât că în viaţa de «adult cu job şi responsabilităţi» pot să aleg să am în continuare parte de cea mai tare distracţie alături de prieteni", spune Diana Maican (23 de ani), din Bucureşti, candidată la postul de manager de petrecere. Tânăra, absolventă a unei facultăţi cu profil economic, crede că şi peste zeci de ani se va ocupa tot de organizat petreceri. 

„La 40 de ani mi-am propus să fiu la fel de tânără şi cu chef de viaţă ca la 23. Dacă mă întrebaţi cum voi mai face acest job la 60 de ani? Simplu. Sunt sigură că voi găsi petreceri unde voi putea veni cu nepoţii să bem o bere fără alcool", glumeşte Diana. Când vine vorba însă de părţile negative ale unei astfel de meserii, ea le transformă tot în avantaje. „ Un dezavantaj ar fi probabil faptul ca eşti mai mult «pasăre de noapte». Dar, pentru mine, tocmai acest lucru mi se pare fascinant: într-o lume unde toţi lucreaza între 8 şi 10 ore pe zi stând cu fundul pe scaun într-un birou, eu să am libertatea să lucrez şi să mă şi distrez în acelaşi timp. Este ideal", mai spune ea.

„Trăiesc clipa şi mă bucur de ea"

Un manager de petrecere trebuie, în primul rând, să asigure buna promovare şi organizare a evenimentelor - genul de muzică, artiştii prezenţi, tematica petrecerii, oferte şi promoţii - şi bineînţeles să fie sufletul petrecerii, spune şi Cristian Ene (21 de ani), un alt candidat. Tânărul activează neoficial în domeniul organizării de petreceri de câţiva ani şi priveşte cu umor responsabilităţile unei astfel de meserii.

„Un alt factor decisiv în stabilirea nivelului de competenţă al unui party manager este acela că trebuie să se asigure că berea rămâne mereu rece", glumeşte tânărul. „Sunt la vârsta la care nu mă gândesc neapărat la viitor, trăiesc clipa şi mă bucur din plin de ea. Vă sfătuiesc din toată inima să faceţi toţi la fel."

Diana şi Cristian se numără printre miile de tineri care ar face orice pentru un job plin de distracţie. Potrivit unui studiu online comandat de Tuborg, 38% din tinerii cu vârsta cuprinsă între 18 şi 25 de ani spun că jobul de vis este cel de manager de petrecere şi peste 43% cred că românii ştiu să se distreze mai bine decât alte popoare. În plus, 42% afirmă că pentru români distracţia este mai importantă decât munca.

Inginerul barman

Tot meserii de noapte au şi alte categorii de persoane, precum barmanii din cluburi sau dansatorii care participă la petreceri. Lucian Ene lucrează ca barman într‑unul dintre cluburile din Capitală de mai bine de şapte ani. Are în prezent 29 de ani şi îşi aminteşte şi acum prima lui experienţă în această meserie. „Eram în facultate şi un văr care lucra la un local în complexul studenţesc în care stăteam mi-a propus un job."

Absolvent de Politehnică, Lucian a dat meseria de inginer pe cea de barman. A făcut între timp mai multe cursuri pentru a deveni un profesionist şi nu s-ar vedea niciodată lucrând la un birou. „Îmi doresc să îmi deschid un club al meu şi sper că asta se va întâmpla peste maximum cinci ani", spune el. Până atunci, viaţa de noapte şi fetele frumoase din club i se par încă potrivite pentru vârsta lui. „Iar pe lângă aceste avantaje vine şi cel material", afirmă Lucian. Pe lună îi ies peste 5.000 de lei, cea mai mare sumă din bacşişuri şi din alte evenimente private la care participă.

Ingredientele unei distracţii reuşite

Tinerii cu vârste cuprinse între 18 şi 25 de ani consideră că, pentru o superpetrecere, cele mai importante elemente sunt muzica (22,9%), atitudinea celor prezenţi (18,39%) şi calitatea DJ-ului (10,54%), urmate de băuturile servite (9,57%), designul clubului (9,03%) şi prezenţa fetelor frumoase (7,74%), arată un studiu recent.

"Deşi mi-am încheiat viaţa de student, asta nu înseamnă decât că în viaţa de «adult cu job şi responsabilităţi» pot să aleg să am în continuare parte de distracţie."
Diana Maican
candidat party manager

Un angajat cu personalitate

O să găsim „petrecăreţi de meserie" în hoteluri, restaurante, baruri, cluburi, dar şi în zone care interacţionează adiacent cu aceste domenii,  prin departamentele interne de comunicare şi de organizare de evenimente: producători de băuturi alcoolice, răcoritoare sau tutun, spun specialiştii în resurse umane. „Pe lângă abilităţile profesionale pe care trebuie să le aibă candidaţii la aceste posturi, personalitatea lor face de foarte multe ori diferenţa între un angajat mediocru şi unul valoros", crede Monica Dona, de la firma de recrutare Lugera & Makler. Un angajat în acest domeniu sau un bun organizator de evenimente trebuie să fie comunicativ peste medie, adaptabil, pozitiv şi flexibil în funcţie de cerinţele clienţilor. În privinţa beneficiilor materiale, Monica Dona spune că salariile de bază sunt  suplimentate de sporuri, bonusuri şi bacşişuri.

Clovnul, sufletul distracţiilor pentru cei mici

De şase ani, Marcellino distrează copiii

Clovnul Marcellino distrează copiii de mai bine de şase ani. La vârsta de 25 de ani spune că se vede făcând asta încă doi-trei ani, dar că va rămâne în domeniu cât mai mult posibil. Nu ca animator de petreceri, ci ca administrator care se ocupă cu aşa ceva. Şi în prezent îşi conduce singur afacerea deschisă în urmă cu câţiva ani şi spune că reuşeşte să câştige destul de bine din asta.

„La început am privit acest job ca fiind unul de o vară, pentru prima vacanţă după ce am absolvit liceul. Pe vremea aceea, câştigam aproximativ 2.500 de lei, ca începător", spune Marcellino. În prezent are firma lui şi câştigă mult mai bine, însă depinde de perioada anului. „Cele mai aglomerate intervale sunt în preajma Crăciunului, a Paştelui şi de 1 Iunie", afirmă clovnul. Animatorii de petreceri pentru copii au însă destul de lucru şi în lunile mai puţin aglomerate. „De exemplu, într-o lună precum august avem două-trei petreceri în fiecare zi de weekend şi un eveniment sau o altă petrecere în timpul săptămânii", explică Marcellino. 

Creativi şi comunicativi

În privinţa calităţilor pe care trebuie să le aibă un clovn de meserie, el este ferm. „Trebuie să aibă o deschidere către ceilalţi, să se contopească cu personajul, pentru că cei mici simt foarte uşor orice încercare de a-i păcăli, plus un gram de nebunie." Deşi îi place ceea ce face, termenul pe care şi l-a dat până la retragere nu este foarte mare. „Apar grijile legate de administrarea firmei, plus cele de familie. Peste vârsta de 30 de ani nu mai este la fel de uşor să faci asta", mai spune Marcellino.

Şi specialiştii în resurse umane spun că animatorii petrecerilor pentru copii sunt de cele mai multe ori tineri, studenţi care lucrează fie ocazional, pe eveniment, fie în perioada verii ca animatori în staţiuni turistice. „Lucrul cu copiii nu este simplu, iar aceştia pot fi uneori clienţi mai dificili decât adulţii. Este nevoie de multă răbdare, creativitate şi abilităţi excelente de relaţionare", crede Monica Dona de la Lugera & Makler. A fi mereu într‑o dispoziţie bună este o tehnică mai degrabă actoricească pe care cei implicaţi o învaţă în timp, afirmă şi psihologul Lena Rusti.

"Un clovn trebuie să aibă o deschidere către ceilalţi, să se contopească cu personajul, pentru că cei mici simt foarte uşor orice încercare de a-i păcăli, plus un gram de nebunie."
Marcellino
clovn

Riscuri pe termen lung: depresii şi adicţii

În meserii care presupun distracţii şi viaţă de noapte intră, de obicei, trei tipuri de persoane, spune psihologul Lena Rusti.

„Este vorba de oameni care nu au o alternativă şi sunt foarte deschişi la orice oportunitate care li se oferă, oameni care confundă meseria cu distracţia şi oameni care înţeleg sau învaţă în timp să facă meseria şi să se distreze în aelaşi timp, fără a afecta responsabilităţile pe care le au", crede Rusti.

Cel mai mult rezistă în domeniu cei din a treia categorie. „Cei care confundă distracţia cu jocul sunt cei care se «ard» cel mai repede. Astfel, cu timpul poate apărea riscul de a-şi pierde jobul, de a deveni dependenţi de ceea ce fac sau de a claca", adaugă psihologii.

Când intervine rutina?

Pentru o persoană deschisă social şi responsabilă, această slujbă poate oferi într-adevăr multe satisfacţii, dacă se simte mai activă noaptea decât ziua, dacă îi place să socializeze, dacă se simte energică şi mereu inspirată. Specialiştii atrag însă atenţia că, dacă totul devine rutină, va aparea curând şi oboseala şi epuizarea. „În mod obişnuit cei care lucrează în aceste domenii îşi dezvoltă abilităţile de comunicare şi găsesc uşor prieteni. Barmanii, de exemplu, devin foarte buni confidenţi. Dacă însă nu le place ceea ce fac, ei îşi pot găsi tot mai dificil ritmul de lucru. Este un mediu extrem de solicitant pentru care starea iniţială de sănătate psihică şi fizică e esenţială. Vulnerabilităţile anterioare pot duce la dezvoltarea diferitor probleme", explică Lena Rusti.

Imposibilitatea de a avea o relaţie stabilă, de exemplu, poate duce la dezvoltarea unor comportamente depresive, iar de aici pot apărea adicţii, precum cea de alcool. „Cei mai mulţi nu respectă un echilibru firesc al vieţii, aşa că această categorie devine mai vulnerabilă decât altele la dezvoltarea unor efecte secundare negative ale slujbei."