Înainte de a muri, o mamă îşi pregăteşte copilul pentru momentul despărţirii
0
Cancerul îşi alege victimele ca într-o ruletă rusească. Nu ţine cont de poveşti de viaţă, de durerea pe care o lasă în urmă. Nu contează dacă „proiectilul“ ţinteşte spre părinte, copil, soţie, soră sau frate. Uneori, oamenilor condamnaţi la moarte le rămâne un timp să-şi ia adio, iar atunci fac totul pentru a le uşura suferinţa celor dragi.
Rowena este mama unui băieţel în vârstă de trei ani, căsătorită de patru ani cu bărbatul pe care îl iubeşte încă din facultate. Şi-a dorit dintotdeauna copii, nu mai puţin de patru, iar visul i s-a împlinit exact în anul în care s-a căsătorit cu Phil. În vara lui 2009, la scurt timp după ce s-a întors din luna de miere, a aflat că a rămas însărcinată. Sarcina nu a fost uşoară. S-a simţit rău din primele luni.
„Pierdeam sânge de câte ori mergeam la toaletă, dar la acel moment, pentru că eram gravidă, doctorii mi-au spus că nu este nimic în neregulă, că ceea ce mi se întâmpla era legat de sarcină“, a povestit Rowena pentru Daily Mail.
Băieţelul s-a născut în iunie 2010, moment în care Rowena a dat uitării toate problemele de sănătate cu care încă se confrunta. „Eu şi Phil eram nebuni de fericire. M-a emoţionat şi mi-a plăcut enorm experienţa naşterii, iar acum mi se pare cu atât mai frumos pentru că ştiu că nu voi mai avea şansa unui alt copil“, şi-a reamintit britanica.
La câteva luni după naştere, Rowena a început să acuze dureri din ce în ce mai mari, care ţineau şi 24 de ore. Doctorii au liniştit-o din nou: „Mi-au spus că, probabil, aveam hemoroizi sau vreo fisură cu care am rămas după naştere şi mi-au prescris calmante puternice.“
După alte şase luni, femeia a mers să facă investigaţii medicale pentru că nu mai suporta starea permanentă de rău, dar nu s-a descoperit nimic suspect. Abia în luna mai a anului 2011, Rowena a fost sfătuită să facă o colonoscopie şi medicii şi-au dat seama imediat că ceva este în neregulă. Au urmat alte analize şi în iunie, cu o săptămână înainte de ziua fiului ei, i s-a spus că are cancer la colon. „Ştiu, sună ciudat, dar nu am fost atât de şocată de veste. Mă aşteptam, într-un fel, să fie ceva destul de grav după durerile pe care le aveam şi după câte analize făcusem. Pe de altă parte, în timpul cât aşteptasem să aflăm rezultatele analizelor, eu şi Phil am avut mai multe discuţii serioase. Primul gând a fost dacă voi mai putea avea şi alţi copii, dar mi s-a spus că tratamentul împotriva cancerului va face imposibil acest lucru“, a mărturisit Rowena.
„Freddie este atât de mic. Nu înţelege că voi muri.“
Hotărâtă să aibă şi alţi copii în viitor, după ce ar fi depăşit boala, ţinând cont de faptul că acest tip de cancer are şanse bune de vindecare, Rowena şi soţul ei au decis să colecteze ovare fertilizate şi să le îngheţe, înainte de a începe chimioterapia. I s-a făcut şi o operaţie pentru a îndepărta tumoarea, dar în ianuarie 2012, în ciuda eforturilor, doctorii i-au descoperit un chist ovarian care s-a dovedit malign.
„Am simţit că mi s-a înfundat, că este terminal, chiar dacă nu mi-au confirmat pe loc. Sunt o persoană inteligentă şi citisem mult pe tema asta, mi-am dat seama ce şanse am“, a explicat britanica. Totuşi, medicii au încercat imposibilul şi, în aprilie 2012, i-au îndepărtat ovarele, uterul, o parte din colon şi din abodomen. Nu i-a păsat, dorea numai să-şi prelungescă viaţa cât mai mult, să fie alături de fiu şi de soţ. Speranţa începuse să-şi facă loc în inima ei. Numai că patru luni mai târziu, cancerul s-a răspândit la plămâni, ficat şi pelvis.
Vestea m-a dărâmat. Singurul lucru la care mai puteam să mă gândesc era Freddie şi la ce ar fi trebuit să fac pentru ca Phil să fie pregătit în momentul în care va rămân singur cu cel mic“, a explicat britanica.
A găsit puterea de a accepta realitatea şi, împreună cu soţul ei, Rowena s-a apucat să pună lucrurile în ordine. Şi-au făcut testament, au deschis un cont bancar pentru fiul lor, au început să pregătească funeraliile. În tot acest timp s-a gândit cum va trece fiul ei peste greutăţile vieţii şi dacă îi va simţi lipsa.
Freddie este atât de mic. Nu înţelege că voi muri. Dar mi-a spus că nu vrea să mai plec la spital pentru că îi este de fiecare dată tare dor de mine. Mi-a rupt sufletul. Nu ştiu dacă îşi va mai aminti mare lucru despre mine după ce va creşte. În orice caz, nu va avea timpul necesar pentru a păstra amintiri reale.“
Deocamdată, Rowena i-a explicat fiului ei că ori de câte ori i se va face dor de mami poate să-i vorbească la ureche ursuleţului de pluş de care nu se desparte. „I-am povestit că dacă îi spune ursuleţului ce îl supără, aceasta îmi va transmite mie totul, indiferent de locul unde mă voi afla“.
Acestea au fost întâmplările care au convins-o că trebuie să rămână, cumva, parte din viaţa fiului ei. În cele trei luni pe care le mai are de trăit, femeia a început să scrie bilete dedicate fiului ei pentru fiecare aniversare, până când va împlini 21 de ani, dar şi o scrisoare pentru ziua în care se va însura.

Rowena, alături de fiul şi soţul ei FOTO Daily Mail
Rowena a încercat să găsească acele cuvinte care să-l inspire şi să-l motiveze în anii care vor veni. Pentru ziua în care va împlini zece ani, Freddie va citi un bilet scris de mâna mamei sale în care aceasta spune:
Viaţa este formată în proporţie de 10% din ceea ce ni se întâmplă şi 90% este acoperit de felul în care reacţionăm la momentele prin care trecem.
Femeia a decis să-I transmită fiului ei acest mesaj în ziua în care va împlini zece ani, convinsă că aceea va fi perioada în care va începe să simtă lipsa unei mame şi se va lupta să înţeleagă de ce nu se află lângă el. Peste alţi ani, când Freddie va decide să-şi unească destinul cu al femeii iubite, mama îi va fi din nou alături, cu un alt sfat: „Dragostea este simbolul eternităţii. Şterge sensul timpului, înlăturând temerile legate de orice început sau sfârşit.“
Rowena speră ca fiul ei să găsească puţină consolare în aceste mesaje pe care le va citi, cu toate că unii prieteni au avertizat-o că intenţia ei ar putea să-l determine pe acesta să o transforme într-o icoană, o personă fără defecte, urcată pe un piedestal. De aceea, femeia a început să-i scrie lui Freddie o serie de emailuri în care îi descrie părţile ei mai puţin bune. „Mi-am dat seama că trebuie să fiu cinstită cu el şi i-am spus cât de aspră pot fi uneori cu oamenii, dar şi că de multe ori vorbesc fără să mă gândesc prea mult.“ Este conştientă de faptul că, într-o bună zi, fiul ei ar putea să-I spună mamă altei femei, dar tot ce îşi doreşte este să nu fie dată uitării cu totul. Pentru a rămâne cumva alături de ei, a inscripţionat o plăcuţă de pe un copac din curtea casei cu următorul mesaj:
Către Phil şi Freddie… nu există moarte. Oamenii mor numai atunci când îi uităm. Voi fi mereu alături de voi, dacă mă veţi ţine în amintire.